Sfaturi pentru parintii care au copii cu personalitati opuse

Fratii pot semana intre ei - dar acest lucru nu inseamna ca sunt la fel. De fapt, studiile au aratat ca sunt mult mai frecvente cazurile in care fratii au personalitati diferite, decat cele in care au personalitati asemanatoare.

Unul dintre motive este ca, deseori, copiii se intrec intre ei instinctiv pentru a atrage atentia parintilor si isi dezvolta, astfel, propriile moduri de a iesi in evidenta. Din cauza fenomenului cunoscut sub denumirea de divergenta, fratii deseori aleg sa dezvolte trasaturi si calitati diferite pentru a evita competitia.

Multe familii se regasesc in aceasta situatie. Copiii pot fi diferiti de multe ori si ca fizic, nu numai ca personalitate. Intr-o familie cu doi copii unul poate fi idealist, visator si mai pasiv, in timp ce celalalt poate fi galagios, materialist si dominant.

In acest caz, ce poti face, ca parinte, pentru a raspunde nevoilor atat de diferite ale copiilor, intereselor si comportamentelor lor? Iata cateva sfaturi ce ar putea ajuta parintii care se afla in aceasta situatie, iar lista poate fi, desigur, completata:

Practicati arta compromisului.

In vacantele de vara, se poate intampla ca unul dintre copii sa-si doreasca o tabara, in timp ce altul poate prefera alta destinatie. Pentru a evita conflictele de orice fel, incercati sa gasiti o a treia varianta, care sa le placa amandurora.

Compromisul face parte din viata, insa nu este intotdeauna usor de pus in practica. Este, insa, o oportunitate pentru parinti de a-si invata copiii importanta artei negocierii si a gasirii de solutii impreuna, lucru care ii poate pregati pentru viitor.

Planificati individual timpul petrecut cu copiii.

Intr-o familie cu doi parinti si doi copii, uneori se pot imparti sarcinile. Un parinte il poate ajuta pe unul dintre ei cu un proiect pentru scoala, de exemplu, in timp ce celalalt parinte il poate ajuta pe celalalt copil sa monteze un trenulet.

Cand, insa, sunt mai multi copii decat parinti, acestia din urma vor trebui sa apeleze la rude si prieteni. Este si o ocazie pentru copii de a-si explora propriile inclinatii, fara constanta prezenta si preferinta a unui frate.

3. Laudati fiecare copil pentru calitatile lui distincte.

Copiii pot fi diferiti, ceea ce nu inseamna ca unul este mai bun decat celalalt. Si este important pentru copii sa inteleaga acest lucru. Parintii ii pot ajuta in acest sens evitand comentarii prin care pun presiune asupra copiilor ca sa urmeze exemplul fratelui/surorii, sau al altui copil.

Fiecare copil are calitati care merita incurajate si laudate si care il fac unic si special. Iar una dintre datoriile parintilor este de a le aminti copiilor de acest lucru.

Nu accentuati diferentele dintre ei.

Anumite trasaturi distinctive ale copiilor pot fi accentuate din cauza diferentelor dintre frati. De exemplu, daca unul dintre copii este comparat cu fratele sau sora mai galagioasa, atunci concluzia ar putea fi ca acesta din urma este un copil tacut.

Daca i se spune constant copilului ca este tacut, atunci el isi va insusi acest lucru ca pe un lucru predestinat si va incepe sa creada ca asa este. Trebuie sa privim si sa respectam fiecare copil in parte, asa cum este el, cu propria lui personalitate, fara sa-l comparam cu altul. copii parinti

Incurajati-i sa coopereze intre ei.

Fratii trebuie incurajati sa coopereze unul cu altul si sa fie prieteni, indiferent de cat sunt de diferiti. Parintii ar trebui chiar sa-i invete ca relatia cu fratele sau sora lor este cea mai importanta relatie pe care o vor avea de-a lungul vietii. Sunt singurele persoane de pe intreaga planeta cu exact aceiasi parinti si aceeasi educatie, ceea ce reprezinta o legatura cu totul speciala.

Iar cand parintii parasesc aceasta lume, ei vor ramane sa se ajute si sa se iubeasca unul pe celalalt.