Este bine sa fii recunoscator pentru binecuvantari nedefinite ca iubire sau sanatate, insa ajuta mai mult sa-ti faci o lista de lucruri mai concrete, pe care de regula le treci cu vederea, cum ar fi apa curata, haine groase, chiar si capacitatea de a citi aceste cuvinte.
Nelson numeste identificarea si recunoasterea acestor daruri fundamentale “angajamentul radical de a nu lua nimic ca si cum ti s-ar cuveni.”
Cand simti ca viata este plina de daruri, este mai usor sa fii generos - si eviti sa cazi in capcana mentalitatii "nu am".
Recunoaste diferenta dintre obligatii si oportunitati
Cei mai multi dintre noi au agende, calendare si alte instrumente ca sa ne ajute sa ne mentinem in grafic. Din pacate, goana de a bifa tot ce avem pe agenda poate deveni mai importanta decat interactiunea cu oamenii.
“Multi oameni sunt atat de prinsi in agendele lor zilnice incat ajung sa trateze oamenii fie ca pe obstacole care le stau in cale, fie ca mijloace care ii ajuta sa-si atinga un tel,” spune Fredrickson. “De ce sa nu incetinim ritmul si sa incercam sa petrecem cu adevarat timp cu cineva? Ne facem si noua insine, dar si celeilalte persoane o favoare.”
Sa fii cu adevarat prezent cand esti in compania altor persoane - fara sa-ti verifici telefonul, fara sa te repezi sa le dai sfaturi cand abia incep sa-ti povesteasca problemele lor, fara sa iti stabilesti iesiri cu altii in timp ce esti cu ei — poate avea profunde efecte, adauga Goldstein.
El relateaza o intamplare povestita de una dintre studentele sale de la seminariile de constientizare. La o cina cu prietenii aceasta, in loc sa se gandeasca, asa cum facea de obicei, la ce avea sa faca mai tarziu, a inceput sa fie atenta la conversatie.
“Prietenii sai au simtit imediat acest lucru si s-au simtit recunoscatori,” spune el. “Decizia ei a avut un impact atat de mare incat i-a facut pe toti sa fie mai amabili unul cu celalalt.
“Asta se intampla atunci cand alegem sa fim cu adevarat prezenti unul fata de celalalt. Ii inspiram si pe altii sa faca la fel.”
Respecta-i pe cei pe care ii ajuti
Sa fii generos cu cei nevoiasi este un gest frumos, insa conteaza si cum vezi gestul, spune Nelson. Ea crede ca actul de “a darui” este nobil, insa notiunea de “caritate” este limitativa in sine. Nu creaza nicio legatura cu cei pe care ii ajutam si ne pozitioneaza pe un nivel superior.
“Umilinta este un ingredient esential al bunatatii,” spune ea. “Cand esti bun pentru ca simti ca esti mai bun decat cei pe care ii ajuti si ca ei au nevoie de mila ta, atunci actul daruirii isi pierde din valoare.”
Indiferent de fapta in sine - te oferi sa gatesti la cantina saracilor, faci donatii la un adapost al oamenilor strazii, sau ajuti un prieten - este o mare diferenta intre a fi bun din respect si a fi bun pentru ca il consideri pe cel aflat in nevoie inferior si ca nu are nimic de oferit in schimb.
“Mila stabileste o ierarhie,” spune Nelson. “Te face sa-ti proiectezi propriile nevoi asupra altora, nu sa le identifici pe ale lor.”
In schimb, spune ea, sa nu uitam ca suntem cu totii vulnerabili si avem cu totii nevoie de ajutor in felul nostru. Bunatatea actului de generozitate tasneste in toate directiile, inclusiv catre tine. Este bine sa daruiesti; cand daruiesti, primesti si tu ceva din interactiune.
Fii constient de efectul banilor
Asa cum arata Nelson, preocuparea pentru acumularea de bunuri materiale poate induce in mod inconstient o lipsa de bunatate. Si chiar si simplul fapt ca doar ne gandim la bani (ceea ce suntem incurajati sa facem si sa cheltuim tot mai multi) ne face sa devenim mai putin prietenosi.
Intr-o serie fascinanta de experimente, cercetatorii au pus participantii dintr-un grup ai studiului sa se gandeasca la bani, aratandu-le fraze legate de avere, imagini cu poze cu bani, etc, in timp ce al doilea grup a privit imagini si mesaje neutre.
Participantii directionati catre bani au manifestat doua tendinte foarte evidente: In primul rand, au devenit mai autonomi si mai putini predispusi sa ceara ajutor decat celalalt grup. In al doilea rand, au devenit mult mai putin dispusi sa ofere ajutor celor nevoiasi.
De exemplu, in cadrul unui experiment un cercetator a trecut prin camera si a scapat intentionat mai multe creioane pe jos. Participantii directionati sa se gandeasca la bani au oferit mai putin ajutor, strangand mult mai putin creioane decat celalalt grup.
Pentru Nelson, depasirea influentei pe care banii o pot avea asupra comportamentului nostru inseamna constientizarea mentalitatii de a nu avea suficient de mult sau de multe. “Senzatia de a nu avea suficient de mult sau de multe este una foarte perfida,” spun ea, “si nu are nicio legatura cu implicarea si prezenta constienta.”
Din nou, constientizarea faptului ca ai tot ce-ti trebuie - chiar si atunci cand ai resurse modeste - este un instrument puternic in stabilirea unei mentalitati pline de bunatate si respect.
Studii de stiinta comportamentala au aratat ca suntem in general mult mai predispusi sa ne purtam frumos cu persoane complet straine decat cu ce cei cu care traim si pe care ii vedem zi de zi.
Desi interactiunile pozitive sunt fundamentul unei stari de bine este bine sa incepi sa practici bunatatea acasa, pentru ca in primul rand este mai dificil sa fii plin de caldura si afectiune fata de cei pe care-i vezi zilnic — si care ne mai supara, ne plictisesc sau uneori ne trateaza fara respect. Daca acceptam asa o provocare, atunci cu siguranta vom creste.
“Cand ne gandim la bunatate, ne imaginam mereu niste fapte marete, dar nu trebuie sa ne inscriem in Corpul Pacii pentru a aduce mai multa compasiune in vietile noastre,” spune Nelson. “Incepe de acasa. Cum te porti cu cei alaturi de care traiesti?”
A fi bun este un mod de a fi, nu un scop in sine
In dorinta de a deveni mai buni, cu siguranta vom intampina multe provocari. Tot timpul se va gasi cineva care va merge mai incet in trafic sau care ne depasi pe partea gresita. La munca vor fi mereu barfe rautacioase si tot timpul vom vedea comentarii pline de manie, de rautate, afronturi personale. Si este normal sa fie asa.
“Este mai bine sa privim totul ca pe o aventura si nu ca pe un proiect care trebuie terminat,” spune Goldstein. “Incerci sa te aliniezi la un standard mai inalt de angajament personal fata de restul lumii si trebuie sa fii mai degajat cand faci asta. Daca esti prea serios si devii agresiv, inseamna ca nu esti pe drumul cel bun.”
O capcana in care multi oameni cad, dupa parerea lui Goldstein, este sa considere bunatatea un fel de reusita personala. Acest lucru da senzatia de capat de drum: ai facut ce trebuia, ai bifat si acum iti poti scoate "bunatatea" de pe agenda.
O abordare mai potrivita, sugereaza el, este sa fim constienti de ceea ce se intampla cand ne indepartam de atitutdinea plina de bunatate si sa ne autodirectionam catre calea compasiunii.
“Poti cultiva bunatatea” spune Goldstein, “invitandu-te cu amabilitate sa incepi din nou.”
Surse:
http://www.positivityresonance.com
http://www.huffingtonpost.com/susana-k-mccollom/the-power-of-kindness_b_8106510.html
