Creierul tau este cablat la sistemul tau imunitar

Exista multe studii in sprijinul convingerii ca oamenii cu o perspectiva optimista si pozitiva tind sa fie mai sanatosi si sa se bucure de o viata mai lunga. De exemplu, intr-un studiu, tendinta de a se astepta la ce este mai rau a fost pusa in legatura cu un risc cu 25% mai inalt de a muri inainte de varsta de 65 de ani.

Poate unul dintre cei mai binecunoscuti precursori ai „stiintei fericirii” a fost Norman Cousins, care in 1964 a fost diagnosticat cu o boala imuna potential letala. Dupa ce i s-a dat o sansa din 500 ca sa scape, Cousins si-a creat propriul lui program de terapie prin ras, despre care pretinde ca a fost cheia recuperarii lui maxime.

Cousins a continuat prin a intemeia Centrul Cousins pentru Psihoneuroimunologie/Cousins Center for Psychoneuroimmunology in Los Angeles, California, iar cartea lui, Anatomy of an Illnes/Anatomia unei boli, a fost transformata intr-un film TV in 1984.
Totusi medicina conventionala este sovaitoare in a admite ca starea ta emotionala ar putea avea vreun impact major asupra sanatatii si longevitatii tale in general.

Poate ca este de inteles, intrucat „fericirea” nu este ceva care poate fi incapsulat si vandut la farmacia ta locala.
In articolul tematic din Scientific American se discuta cateva dintre ultimele progrese din domeniul psihoneuroimunologiei (PNI), realizate de cercetatori de la Centrul Cousins si din alte parti.
Din fericire, in ciuda faptului de a fi ridiculizati si respinsi de stiinta institutionalizata, inca mai sunt cativa curajosi care sunt dornici sa isi scoata capul din carapace si sa investigheze cum si de ce emotiile, precum fericirea, afecteaza sanatatea fizica.

Dupa cum a fost declarat de catre Stephen Smale, un imunolog de la University of California:
“Daca vorbesti cu vreun neurobiolog sau imunolog bine pregatit despre PNI, invariabil asta va genera un mic zambet sarcastic in coltul gurii. Dar asta nu inseamna ca subiectul ar trebui ignorat pentru totdeauna. Intr-o zi va trebui sa ne confruntam cu el si sa incercam sa intelegem cum interactioneaza sistemul imunitar si cel nervos.”

Creierul tau este cablat la sistemul tau imunitar

Potrivit articolului tematic, studii facute in anii 1980 si la inceputul anilor 1990 au dezvaluit ca sistemul tau imunitar si creierul sunt de fapt cablate impreuna:
“Parti ale sistemului nervos se conecteaza cu organe avand legatura cu imunitatea, precum timusul si maduva osoasa, iar celulele imunitare au receptori pentru neurotransmitatori, sugerand ca exista o intercomunicare.”

In unele moduri, aceasta descoperire poate fi asemanata dezvaluirii ca intestinele tale au impact mult mai larg asupra sanatatii tale decat s-a imaginat anterior – inclusiv asupra sanatatii tale psihologice, intrucat intestinele si creierul tau sunt de fapt facute din acelasi tesut. Intr-un sens foarte real, ai DOUA creiere: unul inlauntrul cutiei craniene, si unul in intestinele tale.

Citeste mai mult despre aceasta aici: Sanatatea intestinala : Intestine fericite, minte fericita ! sau Legatura dintre anxietate, depresie si creier pe care prea putini o banuiesc.

Cand ajungi la asta, de ce nu ti-ar afecta sanatatea emotiile si starea ta mentala? Este deja binecunoscut faptul ca, de exemplu, stresul iti poate taxa drastic sanatatea. Totusi savantii medicinei conventionale se incrunta la ideea ca emotii precum „fericirea” sau „bucuria” ar face vreo diferenta.

Dupa cum se relateaza in articolul tematic:
“S-a dovedit dificil de explicat cum se petrece asta la nivel molecular – cum starile de spirit subiective se conecteaza cu fiziologia enorm de complexa a sistemelor nervos si imunitar. Domeniul care cerceteaza aceste explicatii, cunoscut ca psihoneuroimunologie (PNI), este adesea criticat ca lipsindu-i rigoarea.

[Profesorul de la Cousins Center, Steve] Cole are ca tel sa rezolve asta si instrumentul ales de el este analiza transcriptiva a genomului: privirea cuprinzatoare a modelelor de exprimare a genelor in celule. "Treaba mea este sa fiu un cautator de urme in nucleu", spune el. Cum scapa aceste stari mentale in restul corpului?’”

Stresul taxeaza sistemul imunitar

Cole si colegii lui au publicat un numar de studii investigand efectele genetice ale variatelor stari mentale. Nu surprinzator, ei au descoperit ca diferite stari emotionale tind sa altereze exprimarea genelor in moduri diferite.

De exemplu, ei au gasit ca singuratatea cronica tinde sa aiba ca rezultat ca anumite tipuri de gene sunt supra- sau subregularizate.  Genele implicate in regularizarea raspunsului inflamator au fost supraregularizate, in timp ce genele implicate in controlul antiviral au fost subregularizate [sub sau supraregularizarea implica micsorarea sau marirea substantei determinate de gena respectiva]. Rezultatul final? Micsorarea functiei imunitare.

Potrivit articolului tematic:
“La oamenii sociabili este valabila viceversa. A fost un studiu mic, dar unul dintre primele studii care sa puna in corelati factorul psihologic de risc cu o larga schimbare stand la baza exprimarii genelor.”

De-a lungul anilor, studiile au mai fost capabile sa arate efectele stresului asupra variatelor functii biologice. Unele efecte includ: reducerea activitatii celulelor imunitare ce lupta cu virusii
Niveluri sporite de anticorpi pentru virusurile comune precum Epstein-Barr, sugerand ca stresul poate reactiva virusuri altfel latente in corp. 

Cercetari corelate si prezentate la intalnirea anuala a Societatii Americane de Psihosomatica de la Miami, Florida au gasit ca insistarea asupra unui incident stresant poate sa iti sporeasca nivelul de proteina C-reactiva, un marcator al inflamatiei in corp.  A fost primul studiu care sa masoare direct acest efect.

Pentru a face asta, ei au cerut la 34 de tinere femei sanatoase sa ofere un discurs despre candidatura la o slujba in fata a doi intervievatori cu fete impietrite si purtand halate albe de laborator. Dupa aceea, unei jumatati din grup i s-a cerut sa contemple cum au oferit discursul, in timp ce celeilalte jumatati i s-a cerut sa se gandeasca la lucruri neutre, precum mersul la cumparaturi.

Au fost extrase mostre de sange de la fiecare participanta, aratand ca nivelurile de proteina C-reactiva erau semnificativ mai inalte la cele care au continuat sa se tot gandeasca la discursul prezentat.

Potrivit Medical News Today/Vestile Medicale de Astazi:

“Pentru aceste participante, nivelurile marcatorului de inflamatie au continuat sa se ridice pentru cel putin o ora dupa discurs. Pe durata aceleiasi perioade, markerul a revenit la nivelurile de inceput la subiectii carora li s-a cerut sa se concentreze asupra altor ganduri.
Proteina C-reactiva este produsa in principal de ficat ca parte a raspunsului inflamator initial al sistemului imunitar.

Se ridica in raspuns la traume, raniri sau infectii in corp, a explicat [autorul principal, Peggy] Zoccola. Proteina C-reactiva este larg utilizata ca marker clinic pentru a determina daca un pacient are o infectie, dar si daca acesta ar putea aveau un risc de boala mai tarziu in viata. ‘Tot mai mult, inflamatia cronica este asociata cu diferite tulburari si afectiuni’, a spus Zoccola. ‘Sistemul imunitar joaca un rol important in diferite tulburari cardiovasculare precum bolile de inima, ca si cancerul, dementa si bolile autoimune’"

Ce se intampla in corpul tau cand esti fericit?

Intr-unul dintre studiile despre fericire ale profesorului Coles, participantii au raspuns la intrebari despre frecventa anumitor stari emotionale, acoperind doua categorii sau tipuri de fericire, cunoscute psihologilor ca: starea de bine hedonista (caracterizata de fericirea capatata de pe urma experientelor placute, precum sexul) su starea de bine eudaimonica (avandu-si originea de la Aristotel, aceasta forma de fericire provine de la activitatile care iti aduc un mai puternic sentiment al scopului, al semnificatiei vietii, sau al auto-actualizarii)

Interesant, desi ambele sunt stari emotionale pozitive asociate cu fericirea, expresiile genelor pe care ele le produc nu sunt identice.

Cei al caror sentiment de fericire este inradacinat in tabara eudaimonica au fost gasiti ca avand profile mai favorabile de exprimare a genelor, in timp ce starea de bine hedonista a produs profile de gene similare celor vazute la oamenii experimentand stres datorat adversitatii.

Potrivit articolului tematic: “O interpretare este ca de starea eudaimonica de bine beneficiaza in mod direct functia imunitara. Dar Coles prefera sa o explice in termeni de raspuns la stres. Daca cineva este impulsionat doar de consumul lipsit de semnificatie, argumenteaza el, intreaga fericire depinde de circumstantele personale. Daca da de adversitate, el poate deveni foarte stresat.

Dar daca ii pasa de lucruri dincolo de acestea in sine – comunitate, politica arta – atunci stresul zilnic va deveni o sursa mai putin importanta de preocupare. Cu alte cuvinte, eudaimonia, ar putea sa ajute la inabusirea sentimentului de amenintare sau incertitudine, imbunatatind in mod potential sanatatea. ‘Este bine sa investesti in tine insuti’, spune Cole, ‘atat timp cat investesti si intr-o multime de alte lucruri’.”

Strategiile de usurare a stresului s-au mai aratat si ca avand efecte de sanatate directe. Meditatia, de exemplu, s-a aratat a favoriza activitatea genelor antiviral si a reduce exprimarea genelor inflamatorii. Yoga rasului devine si ea tot mai populara in jurul lumii.

Ce este pe primul loc – sanatatea sau fericirea?

Pentru multi, fericirea poate fi un tel slab definit, greu de perceput. O modalitate de a te gandi despre fericire este de a defini-o ca pe „orice te entuziasmeaza”. Odata ce ai identificat acea activitate, oricare ar fi ea, poti incepe sa iti concentrezi mintea asupra ei, astfel incat sa poti sa o integrezi tot mai mult in viata ta zilnica. Daca te simti blocat si nu stii de unde sau cum sa incepi, va sugeram articolele: 10 semne ca rezisti propriului tau potential de fericire si 10 lucruri pe care le au in comun oamenii fericiti.

De asemenea factori precum dieta si exercitiul fizic pot juca un rol semnificativ. Este dur sa te simti exuberant cand nu te simti bine din punct de vedere fizic. Cum s-a mentionat mai inainte, starea intestinelor tale poate avea implicatii profunde pentru bunastarea ta mentala si adesea este trecuta cu vederea ca aspect al depresiei sau al altor probleme psihologice. Urmatoarele strategii ale stilului de viata te pot ajuta sa creezi o fundatie ferma a bunei sanatati care sa sprijine si fiinta ta psihologica si emotionala.

Mananca o dieta concentrata pe alimente integrale si proaspete (ideal organice si/sau cultivate local). Mananca cruda o buna parte din hrana ta. Ar trebui sa acorzi o atentie sporita mentinerii unui nivel scazut de insulina, ceea ce inseamna evitarea zaharurilor si cerealelor de orice fel, si inlocuirea carbonatilor rafinati cu grasimi sanatoase, naturale.

Mai fii atent si la sursele de proteine, asigurandu-te ca sunt de o inalta calitate (ideal din plante). O dieta cu putini carbonati rafinati, continut moderat de proteine si continut de grasimi sanatoase este probabil sa imbunatateasca sanatatea majoritatii oamenilor.

Consuma grasimi sanatoase. Stiinta este clara si raspicata asupra acestui punct: grasimile omega-3 sunt esentiale pentru o sanatate optima. Alte grasimi sanatoase includ uleiul din nuca de cocos, maslinele, uleiul de masline, untul si nucile de macadamia. Toate aceste grasimi au putine proteine si carbohidrati si nu iti vor afecta nivelul de insulina sau leptina.

Fa din apa pura, curata, bautura ta principala, si ocoleste de departe toate bauturile indulcite sau aromate, inclusiv cele care contin indulcitori artificiali.

Tine-ti sub control nivelul de stres.

Practica regulat exercitii fizice. Ideal ar fi un regim cuprinzator de fitness, care sa includa extensii (solicitari longitudinale ale articulatiilor, intinderi), interval de antrenament cu inalta solicitare, exercitii de intarire a musculaturii si oaselor si antrenament pentru rezistenta.

Capata destula expunere la soare pentru a-ti optimiza nivelul de vitamina D in mod natural. Expunerea la razele UV mai are si beneficii suplimentare de sanatate, pe langa producerea de vitamina D.

Impamanteaza-te. Impamantarea (grounding) este definita ca asezarea picioarelor goale pe pamant, fie ca este vorba de iarba, pamant gol, nisip sau beton (mai ales cand este umed sau ud). Cant te impamantezi, contactezi pamantul bogat in electroni, intervine un echilibru imbunatatit ale sistemului nervos simpatic si parasimpatic.

Studiile au aratat ca impamantarea imbunatateste vascozitatea sangelui, variabilitatea ritmului cardiac, inflamatiile, dinamica cortizolului, somnul, echilibrul sistemului nervos autonom (SNA), si reduce efectele stresului. Impamantarea mai si micsoreaza efectul campurilor electromagnetice potential perturbatoare. Citeste mai multe despre aceasta aici: Impamantarea : poate cea mai mare descoperire medicala !

Limiteaza-ti expunerea la toxinele de toate felurile. Numarul chimicalelor toxice si al surselor acestora este atat de mare, incat abordarea lor ar necesita o intreaga biblioteca, dar cred ca poti sa mentii sarcina toxica pe cat de mica posibil prin a deveni un consumator informat si vigilent.

Aceasta include aruncarea la gunoi a solutiilor domestice de curatat, a sapunurilor si produselor de igiena personala, a sprayurilor anti-gandaci, a pesticidelor pentru gazon/pajiste si a insecticidelor, pentru a enumera doar cateva, si inlocuirea lor cu alternative netoxice. Pentru mai multe idei viziteaza site-ul nostru www.fara-chimicale.ro

Obtine cat mai mult somn de calitate. Savantii au descoperit ca ritmul tau circadian regularizeaza nivelul energetic al celulelor tale. In plus, proteinele implicate in ritmul tau circadian si in metabolismul tau sunt intrinsec legate si reciproc dependente.

De aceea, atunci cand ritmul tau circadian este perturbat, asta poate avea o profunda influenta asupra sanatatii tale. De exemplu, cercetarile au mai pus in legatura ciclurile de somn perturbate cu probleme de sanatate grave precum depresia, bolile arteriale coronariene si chiar cancerul. Daca ai orice fel de probleme de somn, fie ca ai necazuri cand este vorba sa adormi sau sa ramai adormit citeste articolele : 10 obiceiuri pentru un somn eficient sau Dormiti mai bine, cu practici naturale

Surse pentru acest articol cuprind:

http://www.semel.ucla.edu/cousins
http://www.scientificamerican.com/article/how-happiness-boosts-the-immune-system/
http://articles.mercola.com/sites/articles/archive/2013/12/12/happiness-laughter-immune-boosters.aspx - fericirea