Totul despre bauturile racoritoare: conservanti, coloranti, e-uri, zaharuri si aspartam! - Viata in verde viu

Totul despre bauturile racoritoare: conservanti, coloranti, e-uri, zaharuri si aspartam!

Saptamana trecuta am inceput o campanie de articole in care ne propunem sa analizam pe baza informatiilor furnizate de studiile Asociatiei Nationale pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Produselor si Serviciilor din Romania (A.N.P.C.P.P.S) alaturi de alte materiale si studii anumite produse aflate pe piata de consum din Romania.

Dupa ce saptamana trecuta am discutat despre chipsurile de cartofi (putei gasi materialul aici , iar intr-un articol anterior s-a discutat despre ciocolata (puteti citi aici), azi ne ocupam de bauturile carbogazoase, sau racoritoare asa cum se mai numesc.

Stim cu totii ca omul este in proportie de aproximativ 70-80% apa, in functie de varsta ..cu cat imbatranim mai mult cu cat apa se reduce din noi. Astfel nevoia de hidratare este un factor vital al supravietuirii iar specialistii  recomanda consumul a minim 2 litri jumatate de apa pe zi.

Pentru ca omul este foarte inventiv si are nevoie de diversitate si de noutate, in timp apa a fost inlocuita treptat treptat de alte lichide mai multe sau mai putin asemanatoare. Astfel prin diferite combinatii si experimente exploatand practic nevoia de hidratare s-a nascut o adevarata industrie de zeci si sute de sortimente de bauturi „racoritoare” de toate culorile si toate mirosurile si pentru toate varstele. Reclama agresiva si continutul in exces de substante chimice au deturnat practic omul de la consumul de apa spre consumul de astfel de „cocktail-uri”, care in loc sa potoleasca setea ele dezhidrateaza si imbolnavesc corpul .

Imi vin in minte celebrele sucuri Tec, care au aparut ca ciupercile imediat dupa revolutie. Pentru cei care au prins acele vremuri si au apucat sa care sacosele cu sticle de plastic la incarcat, nu pot sa va spun decat ca lichidele colorate si foarte dulci care ne incantau simturile erau bombe de e-uri si aspartam. Dar din lipsa de altceva si mai ales din lipsa de informatie si educatie in domeniu, tec-ul era visul romanului ingradit atatia ani de socialism.

Din 1990 insa, odata cu sucurile Tec, au inceput sa-si fac aparitia in tara treptat treptat marii jucatori de pe piata bauturilor racoritoare, iar vreme de ani buni romanul nostru a devenit cel mai bun prieten al acestor bauturi. In ultima vreme insa odata cu o renastere pe plan mondial, societatea a inceput sa traga semnale de alarma in privinta efectelor consumului de astfel de lichide, iar oamenii au devenit mai responsabili mai atenti si mai informati.

Intr-un articol publicat de reuters, un studiu facut pe 40.000 de oameni a scos la iveala faptul ca americanii au redus consumul de bauturi carbogazoase cu un sfert in ultimii 9 ani. Astfel prin tot felul de programe prin care s-a interzis vanzarea lor precum si a mancarii fast-food in scoli sau imprejurul lor si prin campanii de educare si informare a oamenilor, rezultatul s-a vazut in consumul scazut de zahar provenit din astfel de alimente in ultimii ani.

Dar in timp ce lumea se trezeste sa vedem ce se intampla in magazinele din tara noastra.

Conform studiului facut de A.N.P.C.P.P.S asupra cantitatii de fructe prezente in bauturile carbogazoase, precum si alti indicatori precum coloranti, e-uri, zaharuri si conservanti situatie se prezinte astfel:

Continut de fruct

In ceea ce priveste continutul de fructe, sau mai corect spus de concentrat de fruct , marile companii de profil folosesc acest aspect pentru a-si promova mai bine produsele. Doar mentionarea faptului ca bautura respectiva contine un fruct sau pulpa de fruct sau orice alta parte a fructului deja ii confera atribute deosebite chiar sanatoase, terapeutice.

Dar sa vedem cum se prezinta situatia din punct de vedere al studiului facut de A.N.P.C.P.P.S.

Sortiment

Continut suc concentrat fruct (%)

Nestea Peach min 0,1%
Adria flori de soc 0.10%
Nestea Ceai Verde 0.10%
Lipton Ice Tea cu aroma de piersica 0,10%
Lipton Ice Tea cu suc de lamaie 0,10%
Pepsi Twist Lemon 0,15%
Schweppes Mandarin min 2%
Mirinda 4%
Frutti Fresh Tutti Frutti min 4%
Frutti Fresh Pere 4%
Frutti Fresh Grapefruit 4%
Fanta Portocale min 5%
Cico portocale min 5%
Bautura racoritoare Carrefour suc de portocale min 5%

Puteti sa vedeti tot studiul aici

Este chiar amuzant cum nici o bautura nu depaseste pragul de speriat de 5% care de multe ori este intarit cu acest „min”(minim), in ideea ca este posibil chiar probabil sa contina mult mai mult, acesta fiind doar minimul. Oricum de departe cel mai tare „min” sta indreptul lui Nestea Peach,” min 0.1%”.

Coloranti

Dar sa trecem mai departe . Dupa cum am vazut legatura dintre fructe si bauturile carbogazoase este una destul de subreda, insa trebuie sa fie si ceva bun in ele de le consuma atat lume cu atat placere. Asa ca sa trecem la capitolul 2. Coloranti. Cu siguranta nu a-ti crezut ca sucurile au culoarea rosie , galbena sau verde de la cantitatea mare de fructe prezente in ele ..dupa cum am vazut mai sus…! Nu, culoarea este data de niste substante chimice numite coloranti care in marea lor majoritate s-a demonstrat ca sunt deosebit de periculoase pentru sanatate.

Sa vedem ce spune studiul A.N.P.C.P.P.S. despre asta :

Denumire produs

Cod numeric

Denumire chimica colorant

Total

Mirinda E 160 a, E 160 e Beta – carotene, Beta – apo – 8’ – carotenal 2
Bautura racoritoare Carrefour suc de portocale E 160 a, E 160 e Beta-caroten, Beta – apo – 8’ – carotenal 2
Adria flori de so E  160 a, E 13 beta-caroten si albastru patent V 2
Pepsi Twist Lemo E 150 carame 1
Pepsi Max E 150 carame 1
Fanta Portocale E 160 a Beta – caroten 1
Coca Cola E 150 d caramel 1
Schweeps Mandarin E 160 a Beta – caroten 1
Frutti Fresh Grapefruit E 163 Antocianine, concentrat de morcov si sofrane 1

Tot studiu se poate vedea aici:

E un mister pentru mine de ce este nevoie de doi coloranti intr-o bautura ca sa-i dea culoare. Sper ca nu se apuca acum sa faca combinatii de culori pentru a forma tot felul de nuante. Oricum se pare ca mai toate sunt „vopsite”, dar sunt cateva care nu prezinta totusi nici un colorant. Acestea ar fi , conform aceluiasi studiu: 7up, Lipton Ice Tea cu aroma de piersica, Lipton Ice Tea cu suc de lamaie, Lipton Ice Tea cu ceai verde, Bio Cola si inca cateva. Ma gandesc cum oare acest Lipton Ice Tea cu aroma de piersica, are culoarea asemanatoare pierisicii cand nu are colorant si contine 0.10% concentrat de fruct…?

Dar sa continuam…

Conservanti

Pai dupa ce le-am pus fructe si le-am vopsit , acuma trebuie sa vedem si ce conservanti se folosesc, doar bauturile carbogazoase trebuie sa reziste in still de „Highlander” pe rafturile super si hyper si mega si mini si a altor altfel de marketuri.

Conform aceluiasi studiu situatia se prezinta astfel:

Producator

Sortiment

Denumire chimica

Cod numeric

Total

Romaqua Group Borsec Cico portocale 2 Benzoat de sodiu, sorbat de potasiu E 211, E202 2
S.C. Carrefour S.A Bautura racoritoare Carrefour suc de portocale Benzoat de sodiu, sorbat de potasiu E 211, E202 2
European Drinks S.A Adria flori de soc Benzoat de sodiu, sorbat de potasiu E 211, E202 2
European Drinks S.A Frutti Fresh Grapefrui Benzoat de sodiu, sorbat de potasiu E 211, E202 2
Westtim Canning Corp S.A Pepsi Twist Lemon Benzoat de sodiu E 211 1
Westtim Canning Corp S. Pepsi Ma Citrat de sodiu E331 1
Coca Cola HBC Romania S.R.L. Sprit Benzoat de sodiu E 211 1
Coca Cola HBC Romania S.R.L. Schweeps Kinley Toni Sorbat de potasiu E 202 1

 

Cum vedeti si la capitolul conservare stam destul de bine. Preferate am vazut ca sunt substantele numite sorbat de potasiu si benzoat de sodiu. Sa vedem ce gasim despre ele.

Sorbat de potasiu

Nu ma prea pricep la chimie dar conform descrierii de pe o pagina de specialitate … pare un component chimic destul de periculos :

  1. Identificarea produsului

Denumire INCI :Sorbat de potasiu

1.1  Utilizarea preparatului

Aplicabilitate : Conservant utilizat in industria alimentara

1.2  Identificarea pericolelor substantei/preparatului chimic periculos

Atentie Poate cauza iritatii ale tractului respirator, ale ochilor si pielii.

Potentiale efecte asupra sanatatii.

Ochii   : Poate fi periculos, in urma contactului cu ochii (iritant)

Pielea :  Poate fi periculos in urma contactului cu pielea (iritant). Inflamarea pielii se manifesta

prin mancarime, exfoliere, inrosire si, uneori, prin aparitia basicilor.

Ingestie :  Nu se cunosc efecte acute ale acestui produs datorita ingerarii.

Inhalare  : Poate fi periculos in caz de inhalare, prin iritarea plamanilor

Efecte asupra  mediului :  Produsul nu este calificat ca si periculos pentru mediu conform directivei 67/548/EC si amendamentelor sale. Utilizatorul este sfatuit sa lucreze in conditii si sa evite contaminarea  mediului.

Gasiti mai multe detalii aici :

Sa vedem si despre benzoatul de sodiu, informatii de pe acelasi site.

Benzoatul de sodiu

  1. Denumire produs: Benzoatul de sodiu

1.1 Utilizarea substantei/preparatului chimic periculos

Utilizare : in industria cosmetica, alimentara

1.2 Identificarea pericolelor substan?ei/preparatului chimic periculos

Clasificarea si etichetarea se face in acord cu legislatia nationala : OUG 200/2000 si  HG 451/2001

Indicarea pericolului : Xi

Fraze R

R36/37/38 : iritant pentru ochi , sistemul respirator si piele

Fraze S

S26 : in cazul contactului cu ochii, se spala imediat cu multa apa si se consulta un specialist.

S36 : a se purta echipament de protectie corespunzator.

Masuri de prim ajutor

4.1. Inhalare : duceti persoana la aer curat  Daca nu respira a se face respiratie artificiala. Daca respiratia este dificila dati-i oxigen.

4.2. La contactul cu pielea : spalati pielea imediat cu sapun si apa din abundenta.

4.3. La contactul cu ochii :   clatiti cu apa din abundenta cel putin 15 min si consultati medicul.

4.4. Ingestie : daca a inghitit a se spala imediat gura cu apa din abundenta.

No comment ..dar sa continuam .. defapt am unul singur… periculoase in contact cu pielea , cu ochii,  in caz de ingestie, inhalare…si sunt aditivi alimentari ?????… deci in cazurile astea sunt periculoase dar daca le bei cu o cola e in regula.

E-uri

Era absolut normal ca bunele prietene ale alimentelor procesate , „e-urile” sa fie prezente pe lista noastra. Iar conform sursei care se afla la baza acestui articol lucrurile stau in felul urmator:

Sortiment

Denumire chimica

Cod numeric

Total

Adria flori de soc Acid citric, ciclamat de sodiu, aspartam, acesulfam de potasiu, acid ascorbic, guma arabica, guma de ester, betacaroten, albastru Patent V, benzoat de sodiu, sorbat de potasi E330, E 952, E951, E950, E300, E414, E445, E160a, E131, E211, E20 11
Bautura racoritoare Carrefour suc de portocale Acid citric, acid ascorbic, guma arabica, guma de ester, sorbat de potasiu, benzoat de sodiu, beta-caroten, beta-apo-8`-carotenal E330, E300, E414, E445, E202, E211, E160a, E160 8
Frutti Fresh Grapefrui Acid citric, polifosfat de sodiu, guma arabica, guma de ester, guma Carruba, benzoat de sodiu, sorbat de potasiu, antocian E330, E452(i), E414, E445, E410, E211, E202, E16 8
Cico portocal Acid citric, acid ascorbic, citrat trisodic, guma Carruba, beta-caroten, benzoat de sodiu, sorbat de potasiu E330, E300, E331(iii), E410, E160a, E211, E202 8
Frutti Fresh Pere Beta-caroten, acid citric, guma arabica, guma de ester, acid ascorbic, benzoat de sodiu, sorbat de potasiu E160a, E330, E414, E445, E300, E211, E20 7
Mirinda Acid citric, sorbat de potasiu, acid ascorbic, guma arabica, beta-apo-8`-carotenal, beta-caroten E330, E202, E300, E414, E160e, E160 6
Pepsi Max Caramel, aspartam, acid fosforic, citrat de sodiu, acid citric, E150a, E951, E338, E331, E330, E95 acesulfam de potasiu 6
Coca Cola  Zero Caramel, ciclamat de sodiu, acesulfam de potasiu, aspartam, acid fosforic, citrat de sodiu E150D, E952, E950, E951, E338, E33 6
Coca Cola Ligh Caramel, ciclamat de sodiu, acesulfam de potasiu, acid fosforic, acid citric E150D, E952, E950, E951, E338, E33 6
Mountain Dew Acid citric, acid ascorbic, sorbat de potasiu, guma arabica, beta-caroten E330, E300, E202, E414, E160 5
Coca Cola Caramel, acid fosforic E150D, E338  2 2
Pepsi Caramel, acid fosforic E150D, E338 2

Lista este destul de mare si un singur produs nu are nici un „E” si acela este Bio Cola. Sincer nici nu stiam ca exista asa ceva.

Un singur amanunt totusi despre acidul fosforic care vad ca este ultra popular:

Dupa Grace Wysjak, profesor la Institutul de Sanatate Publica de la Harvard, pomparea constanta a acidului (acid fosforic) in intregul corp duce la fenomene de decalcifiere osoasa, care sunt foarte periculoase in zona soldului, la femeile in varsta. Dr. Dale Sandler si echipa sa au demonstrat ca acidul fosforic in organism creste de 2 ori incidenta aparitiei insuficientei renale, modifica functionarea normala a rinichilor si creste riscul aparitiei pietrelor. Una sau mai multe doze din bauturile carbogazoase produc un dezechilibru metabolic care se manifesta prin cresterea tensiunii, a greutatii, glicemiei si a colesterolului, dupa inregistrarile obtinute in celebrul Studiu Framingham (Borton). Un asa mare exces de calorii lichide inhiba necesitatea fireasca a copiilor de a se odihni, iar pe termen lung, favorizeaza obezitatea.

..si asta ne aduce la ultimul punct din acest studiu si anume zaharuri.

Zaharuri

Se stie sau nu, bauturile carbogazoase contin cantitati foarte mari de zahar. Ca sa va faceti o idee urmariti aceste fotoografii preluate de pe site-ul www.sugarstacks.com. Tineti cont ca fiecare cub de zahar are cam 4 grame.

bauturile racoritoare bauturile racoritoare

 

 

 

 

 

 

 

Dar sa vedem ce spune si studiul nostru facut de A.N.P.C.P.P.S.

Producator

Sortiment

Zaharuri g/100 ml

 

Zaharuri g/250 ml

 

Zaharuri g/500 ml

 

Zaharuri g/ 1l

Coca Cola HBC Romania S.R.L  Fanta Madness

13.50

33.75 67.50 135.00
Quadrant Amroq Beverages S.R.L. Mountain Dew 13.10 32.75 65.50 131.00
Quadrant Amroq Beverages S.R.L. Mirinda 12.91 32.28 64.55 129.10
Coca Cola HBC Romania S.R.L. Schweeps Bitter Lemon 12.60 31.50 63.00 126.00
Quadrant Amroq Beverages S.R.L. 7up 11.83 29.57 59.15 118.29
Quadrant Amroq Beverages S.R.L. Pepsi 11.36 28.40 56.80 113.60
Coca Cola HBC Romania S.R.L Coca Cola 10.60 26.50 53.00 106.00
Coca Cola HBC Romania S.R.L. Fanta Portocale 10.30 25.75 51.50 103.00

Exista si produse care nu contin deloc zaharuri, precum Bio Cola, Coca Cola Light,  Coca Cola  Zero, Pepsi Max, insa acestea contin un indulcitor, aspartamul, ce pare fi mult mai periculos decat zaharul.

Aspartamul a fost descoperit accidental in 1965, cand James Schlatter, chimist la compania G.D. Searle, testa un medicament anti-ulcer.

Codul european pentru aspartam este E 951, si este “inrudit” cu E 950 (acesulfam K), facand parte din categoria indulcitorilor chimici (artificiali).

Despre “beneficiile” folosirii aspartamului s-a scris foarte mult. Revista Nexus a acordat acestui subiect o deosebita atentie: doua numere (din oct. – nov.1995 si dec.1995 – ian.1996) au gazduit importante articole despre aspartam si ce se ascunde in spatele afacerii.

Aspartamul este, de departe, cel mai periculos aditiv chimic de pe piata alimentara. Un raport al FDA (Administratia Alimentelor si Medicamentelor din SUA) releva faptul ca peste 75% din reactiile adverse reclamate de aditivii sintetici se datoreaza aspartamului!

Multe dintre aceste reactii sunt foarte serioase, printre acestea fiind prezenta chiar moartea, dupa cum se releva intr-un raport al DHHS (Departamentul de Sanatate si Servicii Umane) al SUA din 1994. Iata doar cateva din cele peste 90 de simptome documentate in raport: spasme musculare, probleme de vedere, atacuri de panica, vorbire ingreunata, tahicardie, palpitatii, pierderea memoriei, pierderea auzului, ameteli, dureri de cap, dureri generalizate, depresie, oboseala accentuata, iritabilitate, insomnie, respiratie ingreunata, etc.

Cercetatori care studiaza efectele aspartamului au aratat ca acesta declanseaza si agraveaza urmatoarele boli cronice: tumori pe creier, scleroza multipla, epilepsie, boala Parkinson, sindromul Alzheimer, retardare mintala, fibromialgie, diabet, etc.

Aspartamul este fabricat din trei substante chimice: acidul aspartic, fenilalanina si metanol. In cartea “Prescription for Nutritional Healing”, scrisa de James si Phyllis Balch, aspartamul se afla pe lista denumita “otravuri chimice” Dar vom vorbi mai mult despre aceasta “dulce otrava” care nu se afla numai in bauturile carbogazoase in alt articol.

Daca tot nu v-ati facut o idee clara asupra cantitatilor uriase de zahar care se gasesc in bauturile carbogazoase si a efectelor devastatoare pe care le au asupra sanatatii, haideti sa vedem impreuna ce se intampla in decurs de o ora cu o persoana care bea o cana de, sa zicem Cola.

In primele 10 minute: 10 lingurite de zahar intra in sistemul tau. (100% din aportul zilnic recomandat). Nu vomiti imediat din cauza excesului de dulce, deoarece acidul fosforic ii taie aroma ajutand sistemul sa tina zaharul sub control.
20 minute: Nivelurile de zahar din sange cresc ametitor, provocand o explozie de insulina. Ficatul raspunde la acest lucru prin transformarea oricarei bucati de zahar pe care poate pune mana in grasime.( Si exista o multime de zahar disponibil in acest moment)
40 minute: Absorbtia cafeinei este completa. Pupilele ti se dilata, presiunea in sange se ridica, iar ca raspuns ficatul arunca mai mult zahar in fluxul sanguin . Receptorii adenozinei din creier sunt acum blocati si astfel se  previne somnolenta.
45 minute: Corpul tau creste productia de dopamina stimuland centrele de placerea din creier. Este fizic acelasi mod in care functioneaza si heroina.
60 minute: acidul fosforic leaga calciu, magneziu si zincul in intestinul inferior, oferind un nou impuls metabolismul. Situatia este agravata si de dozele mari de zahar si indulcitori artificiali si de asemenea si de cresterea excretiei urinare de calciu.
60 de minute: proprietatile  diuretice ale cofeinei intra in joc. (te face sa urinezi.) In acest moment poti fi sigur ca vei urina ,legatura de calciu, magneziu si zinc, care trebuia sa ajunga la oasele tale, precum si alti electroliti de sodiu si apa.
60 minute: In timp ce avalansa din tine se retrage incepi sa ai o cadere de zahar.  Devi iritabil si / sau lent. Ai eliminat deasemenea acum si toata apa care era in Cola. Dar nu inainte de a o infuza cu elemente nutritive valoroase corpul tau care ar fi putut fi folosite pentru lucruri ca  hidratarea sistemul tau sau de a construi oase si dinti puternici.
Deci, asta este, o avalansa de distrugere intr-un singur pahar. Imaginati-va daca beti aceasta zi dupa zi, saptamana dupa saptamana sau chiar de mai multe ori pe zi corpul vostru este supus unui program de autodistrugere.

Sfatul de urmat este simplu, probabil cel mai simplu. Beti apa oameni buni, apa de izvor. Daca nu aveti acces la un izvor nepoluat, beti apa din comert in care sa puneti o planta vie..busuiocul este un exemplu bun. Cand corpului tau ii este sete, el stie exact ce vrea , stie exact ce cere. Cere ce a fost proiectat sa primeasca. Nu uitati suntem 80% apa, nu Cola.

Surse:

http://www.sterachemicals.ro/materii_detalii.php?cod=4

http://www.sterachemicals.ro/images/pdf2/sorbat%20de%20potasiu.pdf

http://www.testecomparative.ro/uploads/news/studii/Studiu%20bauturi%20racoritoare.pdf

testecomaprative.ro

http://www.sugarstacks.com/beverages.htm

http://www.formula-as.ro/2009/880/medicina-naturii-44/deshidratarea-11432 – bauturile carbogazoase

Ai gasit articolul folositor?

Inscrie-te la newsletter!


notă !
Acest articol este doar o sursa de informare. Informatiile prezentate nu inlocuiesc sfatul unui specialist. Cititi mai mult despre termenii utilizarii acestui site, aici: Termeni si conditii ViataVerdeViu.ro

4 comentarii

  1. monellu

    19 iulie 2014 at 10:56

    Timp de 20 de ani am ascultat marile descoperiri stiintifice si nu am mai baut sucuri.. mai ales acidulate si am mancat numai mancare gatita in casa … si m-am facut de 100 kg. Mi-am schimbat stilul de viata beau COLA ZERO si mananc fara prajeli grasimi si dulciuri si am ajuns la 70 kg si am analizele perfecte! Viata m-a invatat : fara excese! Si.. cred in mine !

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>


//*/