Top 10 bombe alimentare. - Viata in verde viu

Top 10 bombe alimentare.

Integrarea in UE a deschis poarta “alimentelor mutant”

Sorin Mierlea, presdintele Asociatiei Nationale pentru Protectia Consumatorilor, atrage atentia ca in proportie de 90% mesajele de pe etichete, de genul “cu gust de…” nu contravin legislatiei nationale si europene. De exemplu, un parizer cu carne de curcan care contine doar 50% carne de curcan si in rest sorici si slanina este in regula daca in apelativ nu apare prepozitia “de” ci “cu”. Adica nu “sunca de curcan” ci “sunca cu carne de curcan”. Modul in care este realizat designul etichetei, inghesuind cuvintele unele in altele, creeaza insa confuzie in ochii cumparatorilor.

Totusi, potrtivit Codului Consumatorului, daca un mesaj de pe eticheta unui produs poate da nastere la interpretari, acesta poate fi considerat ilegal.

“Consumatorul roman trebuie sa inceapa sa aiba aceasta educatie de a citi etichetele atunci cand isi alege un produs. Cei din industria alimentara si-au dat seama ca intr-o proportie destul de mare consumatorul nu citeste ceea ce e notat pe eticheta din punctul de vedere al continutului si atunci prin mijloace publicitare induce un anumit mesaj, fara a fi in conformitate cu ceea ce se gaseste in acel produs”, a declarat Mierlea.

Vid legislativ: fiecare face cum il taie capul

El aminteste de acele STAS-uri nationale care existau inainte de Revolutie. “Pentru a face un produs care se numeste crenvursti, existau inainte de 1989 anumite standarde de firma care explicau procentual cantitatea si tipul de carne folosite pentru a iesi produsul din reteta respectiva. Odata cu integrarea Romaniei in UE, a aparut acel standard de firma prin care companiile isi pot produce un anumit produs. S-a creat o bulversare pe piata, retetele din 2011 nu coincid cu cele din 1987. Asta nu insemana ca producatorii comit o ilegalitate, ci ca omul care cumpara nu este informat foarte corect”, a mai declarat seful ANPC.

Tiberiu Lelescu, seful Directiei Agricole Timis, sintetizeaza deruta din relatia producatori-consumatori: “Traim intr-un vid legislativ: nimeni nu verifica daca un parizer contine piept de pui sau sorici. Pe oricine intrebi, DSV, OPC, DSP, toti spun ca nu e de competenta lor. Comerciantii stiu ca nu se castiga daca pun in ele carne macra, asa ca o combina cu resturi, sorici, slanina. Am ajuns sa nu mai mananc mezeluri pentru ca am inteles ca ma intoxic”.

Locul 1: Parizer de porc

Parizer de porc: carne de porc 50% si emulsie de soric fierte si vopsite cu carmin


Ingrediente:parizer

  • carne de porc 50%
  • emulsie de soric
  • apa
  • proteina vegetala din soia
  • amidon
  • sare
  • condimente
  • stabilizator: difosfat
  • potentiator de aroma: glutamat de sodiu
  • antioxidant: acid ascorbic
  • colorant natural: carmin
  • dextroza
  • conservant: azotit de sodiu

Mod de fabricare:
Macinata fin, carnea de porc se amesteca impreuna cu emulsia de soric, apa, soia si amidon, plus ceilalti aditivi, pentru a rezulta in final o pasta roz, colorata cu carmin. Totul se fierbe, in membrana necomestibila si ajunge apoi in galantare.

Parerea specialistului:

Nu este, categoric, cel mai sanatos parizer, insa, spre deosebire de alti “confrati” nu contine slanina si poate trece drept aliment dietetic. Orine mezelar stie inca ca acest parizer este si foarte departe de reteta originala, inventata de nemti si care continea carne vita si slanina tocate fin, afumate la cald si apoi fierte.

Locul 2: Sunca romaneasca

Sunca romaneasca: carne de pasare si organe de porc

Ingrediente:

  • Carne de porc
  • Slanina
  • Carne de pasare separata mecanic
  • Organe porc
  • Apa
  • Amidon de cartofi
  • Proteina animala d eporc
  • Proteina vegetala de soia
  • Antioxidanti (izoascorbat de sodiu, lactat de sodiu)
  • Sare
  • Zahar
  • Condimente
  • Arome
  • Stabilizatori (polifosfati, caragenan)
  • Potentiator de aroma (glutamat monosodic)
  • Conservant (nitrit de sodiu)
  • Colorant (acid carminic)

Mod de fabricare:
Sunca de fata este de fapt un fel de mezel macinat si tratat termic. Este si ratiunea pentru care contine carne de pasare separata mecanic. Potrivit unui ordin al Ministerului Agriculturii din 2002, aceasta se comercializeaza numai pentru utilizarea in fabricarea produselor din carne tratate termic. Ca atare, desi se numeste sunca, e un amestec de carne de pui, porc, si slanina, plus organe de porc si diversi aditivi care la final este colorat cu carmin si fiert.

Parerea specialistului:

Specialistii in alimentatie atrag atentia ca ar trebui categoric evitata de bolnavii de guta. “Organele animale sunt foarte bogate in colesterol, de aceea trebuiesc categoric evitate alimentele in care se regasesc, pentru ca pot genera atacuri de guta”, a explicat Gheorghe Mencinicopschi.

Locul 3 – Branza topita cascaval

Branza topita cascaval: 30% branza, 23% cascaval, apa, amidon si ceva unt

Ingrediente:

  • Branza 30%
  • Apa
  • Cascaval 23%
  • Lapte praf degresat
  • Amidon din cartof
  • Unt
  • Saruri de topire (E452, E339)
  • Corector de aciditate: carbonat de sodiu

Mod de fabricare:
Aceasta branza topita cu aroma de cascaval este un produs “obtinut prin topire”. Contine, totusi, branza si cascaval, dar numai intr-un procent putin mai mare de jumatate. In rest, produsul este un amestec de apa, lapte praf, unt si amidon din cartof.

La toate acestea se adauga niste E452, un polifosfat care determina asimilarea lenta de calciu, magneziu si fier si, deci, atrofierea oaselor si depunerile de calciu, respectiv E339.

Sfatul specialistului

Cercetarile au aratat ca unul din E-urile prezent e in acest produs nu e recomandat sa fie ingerat frecvent. Este vorba de E339, care are actiune emulsionanta, protejeaza grasimile fata de rancezire si stabilizeaza culoarea carnii. In cantitati mari are efect laxativ si poate tulbura echilibrul calciu / fosfor.

Locul 4 – Sunca mozaic

Sunca mozaic: carne de porc cu gust “imbunatatit”

Ingrediente:

  • carne de porc
  • apa
  • amidon de cartofi
  • proteina vegetala din soia
  • sare
  • condimente
  • zaharuri: dextroza
  • stabilizatori: difosfat de sodiu, trifosfati de sodiu
  • potentiatori de gust: glutamat de sodiu, 5 ribonucleotide disodice
  • antioxidant: ascorbat de sodiu
  • gelifianti: caragenan, guma de xantan
  • colorant alimentar: carmin
  • conservant: nitrit de sodiu

Mod de fabricare:
Eticheta nu ofera indicatii exacte despre ce cantitate de ingrediente contine aceasta “sunca”. Totusi, prezenta gelifiantilor ne indica faptul ca nu e vorba de o sunca in adevaratul sens al cuvantului, ci de un preparat in care intra si amidon si soia, un mix care, la final este colorat roz cu carmin si tratat cu conservant chimic.

Parerea specialistului:

“Sunca mozaic este un pericol mai ales pentru bolnavii de inima. Sarea continuta atrage apa in organism, crescand astfel presiunea arteriala, iar in final este suprasolicitata functia renala. Pe de alta parte, amidonul de cartofi prezent in compozitie, este tot un dulce, iar daca luam in calcul ca aceasta sunca are si dextroza, deducem ca nu poate fi defel recomandata diabeticilor”, spune medicul de familie Ioana Vartosu.

Locul 5 – Pate de porc

Pate de porc: 25% ficat de porc, slanina, apa, guma xantan

Ingrediente:

  • apa
  • ficat de porc 25%
  • slanina
  • sorici
  • lapte semidegresat
  • proteina vegetala de soia
  • amidon de griu
  • stabilizator
  • condimente si extracte de condimente
  • sirop de glucoza
  • mustar
  • emulgatori
  • agenti de ingrosare: caragerian, guma guan, guma xantan
  • acidifiant : acid citric
  • antioxidanti
  • potentiator de aroma
  • colorant: carmin
  • conservant: nitrit de sodiu

Mod de fabricare:
Ca si alte mezeluri cu care se inrudeste pateul de porc de fata se naste in malaxor. In 10 kilograme de produs gasim 2,5 kilograme de pateu de porc, multa apa, slanina, soric fin macinat si restul de chimicale menite sa “lege” combinatia de masa organica de origine animala.

Parerea specialistului:

Medicii spun ca a manca pateul acesta este ca si cum ai bea cola. Adica e la fel de nesanatos. “Daca te uiti pe tichetele bauturilor de tip cola vei gasi si acolo sirop de glucoza si gumele respective. In concluzie, nu e deloc recomandat diabeticilor, dar nici celorlalti, in exces, pentru ca poate predispune la aceasta boala”, a explicat dr. Ioana Vartosu.

Locul 6 – cascaval fara branza

Cascavalul feliat care nu contine branza! 

E impachetat ca un cascaval obisnuit. Cu litere mici scrie ca se cheama “specialitate cu aroma de edam”. Este facut pe baza de uleiuri vegetale si cazeina

Ingrediente:

  • Apa
  • Uleiuri vegetale (28%)
  • Cazeina (10%)
  • Sare de mare
  • Emulgatori: difosfati de sodiu & citrati de sodiu
  • Aroma edam
  • Conservant: acid sorbic
  • Gelifiant: caragenan
  • Colorant: beta caroten

Mod de fabricare
Acest produs, recomandat drept “ideal pentru sandwich-uri, salate si pizza”, nu are nicio legatura cu branza, si cu atat mai putin cu branza Edam, un produs tipic olandez, galben deschis la culoare, invelit intr-un strat de parafina rosie. De fapt, produsul nu are nimic in comun cu orice fel de branza. Are doar cazeina, o proteina extrasa de laptele de vaca sau oaie. In rest, e un amestec de apa, uleiuri vegetale, sare de mare, emulgatori, conservant, gelifiant si colorant. Toate, mixate la scara industriala si condimentate cu o suspecta “aroma edam”, pentru obtinerea unui produs care aduce doar vag la culoare cu cascavalul.

Sfatul specialistului 

Produsul poate fi sanatos, sustine medicul de familie Ioana Vartosu, dar induce cumparatorii in eroare, fiind un inlocuitor de cascaval. “Faptul ca nu contine grasimi de origine animala este un atu. Insa conservantii, emulgatorii si colorantii pe care ii contine aceasta specialite complica efectele in timp asupra celor care il consuma”, a declarat dr. Ioana Vartosu.

Locul 7 – untul din margarina

Untar – untul facut din 70% margarina

Ingrediente:

  • grasimi vegetale nehidrogenate 70%
  • unt 30%
  • conservant (acid scorbic)
  • acidifiant (acid citric)
  • colorant (betacaroten)

Mod de fabricare:
Produsul numit “Untar” arata ca untul, dar nu este deloc unt, atrag atentia nutritionistii. Acest produs, datorita faptului ca are o denumire derivata de la cuvantul unt, se confunda foarte usor cu untul, mai ales ca este expus la vanzare intre alte sortimente de unt, iar eticheta imita perfect un sortiment popular si autentic. Un kilogram de produs se obtine amestecand 300 de grame de unt cu 700 de grame de margarina, plus conservant si acidifiant. La final, procesatorul adauga in amestec colorant (betacaroten), pentru a da produsului culoarea crem a untului gras.

Parerea specialistului: 

Medicii avertizeaza ca margarina din dieta zilnica este mai daunatoare decat untul. “Studii de specialitate au demonstrat ca margarina este cancerigena. Aceasta poate duce la dezvoltarea unor tipuri diverse de cancer, cum ar fi cel digestiv, pulmonar sau genital”, a declarat dr. Ioana Vartosu, medic de familie.

Locul 8 – ciocolata fara cacao

Ciocolata cu alune: 8% cacao, 0,1% aroma de alune
Ingrediente:

  • grasime vegetala hidrogenata (margarina)
  • pudra de cacao ( minim 8%)
  • lapte praf integral (12%)
  • zer praf
  • aroma naturala de alune (0,1%)
  • aroma identic naturala de vanilie
  • emulgatori (lecitina de soia E322, poligliceroil poliricinoleat E476)

Mod de fabricare:
O tableta de ciocolata cu alune (100 g) contine doar 8 grame de cacao, adica mai putin de o lingurita de pudra, cam o lingurita de lapte praf, o picatura de aroma de alune si in rest margarina de proasta calitate. Toate amestecate la cald si turnate in binecunoscuta forma cu patratele.

Parerea specialistului: 

Aceasta tableta vanduta drept ciocolata, contine grasimi extrem de periculoase pentru organismul uman (margarina din prima clasa, puternic aterogena) care consumata in cantitati mari poate provoca atac cerebral sau infarct. Potrivit sefului ANPC, este departe de ceea ce se numeste ciocolata. “Ordinul 335/2003 arata ca nu poate fi numit “ciocolata” decat un produs care contine minimum 43% substanta uscata totala de cacao”, a explicat Sorin Mierlea .

Locul 9 – frisca fara smantana 

Frisca vegetala

Ingrediente:

  • grasimi vegetale hidrogenate 26%
  • zahar 11%
  • proteine din lapte
  • stabilizatori (E420iii, E463)
  • emulgatori (E472e)
  • lecitina din soia E322
  • E472b
  • sare
  • arome
  • colorant E160a

Mod de fabricare:
In mod “miraculos”, din apa, amestecata cu zahar si margarina, plus aditivi de rigoare, si ceva proteine din lapte rezulta un lichid vascos de consistenta smantanii. Ca sa arate pana la identitate ca si produsul original, amestecul este colorat in alb. Apoi, tinut la rece si agitat ulterior, acesta e capabil sa ia consistenta fri?cai originale.

Parerea specialistului: 

Deoarece in mod normal frisca ar trebui sa contina doar smantana, la capitolul materie prima, specialistii atrag atentia asupra faptului ca aceasta frisca vegetala are in compozitie cele mai periculoase grasimi din dieta, hidrogenate.

“Frisca vegetala este un nonsens. In mod normal ar trebui sa i se spuna substitut de frisca”, atrage atentia directorul Institutului de Cercetari Alimentare, dr.Gheorghe Mencinicopschi.

Locul 10 – crenvurstii facuti din apa si slanina

Crenvursti din piept de pui: 40% carne scoasa mecanic, 60% apa si slanina

Ingrediente:

  • piept de pui dezosat (40%)
  • apa, slanina, piele de pui, proteina vegetala din soia
  • amidon, sare, condimente si extract de condimente
  • zaharuri, dextroza, aroma fum
  • potentiator de gust (glutamat monosodic), stabilizator (di si polifosfati de sodiu), colorant natural (carmin), antioxidant (ascorbat de sodiu), conservant (nitrit de sodiu)
  • Membrana naturala comestibila.

Mod de fabricare:
In 10 kilograme de crenvursti gasim numai patru kilograme de piept de pui. Carnea, scoasa mecanic de pe oase, este macinata fin, impreuna cu slanina, bucati de piele de pui, dupa care totul se combina cu apa, condimente, amidon si soia. La final pasta rezultata este colorata cu carmin alimentar, apoi se formeaza crenvurstii, ambalati in membrane, care se fierb si se afuma inainte de a intra in pungile de plastic, portionati, pentru vanzare.

Parerea specialistului: 

Medicii avertizeaza ca, in loc sa fie un produs dietetic, carnea de pui fiind considerata “slaba”, acesti crenvursti sunt un pericol pentru sanatate, fiind in fapt plini de grasimi care ne pot imbolnavi de boli vasculare. “Consumul repetat poate crea in timp probleme de colesterol. Acesti crenvursti contin grasime de porc in stare pura – slanina, care este cunoscuta pentru cresterea colesterolului. La fel, pielea de pui este plina de grasimi”, a explicat dr. Gheorghe Mencinicopschi.


“Tinand de gradul de educare si informare al consumatorului din Romania, acesta poate fi extrem de usor pacalit. Consumatorul roman nu are exercitiul consumatorului european de a fi atent la fiecare detaliu”

Sorin Mierlea, presedintele Asociatiei Nationale pentru Protectia Consumatorilor

“Noi traim intr-un vid legislativ: nimeni nu verifica daca un parizer contine piept de pui sau sorici. Pe orticine intrebi, DSV, OPC, DSP, toti spun ca nu e de competenta lor. Ceea ce stim este ca mezelurile nu mai au gustul de alta data, pentru ca comerciantii stiu ca nu se castiga daca pun in ele carne macra, asa ca o combina cu resturi, sorici, slanina etc. Eu personal am ajuns, tocmai din cauza asta sa nu mai mananc mezeluri, pentur ca, citind etichetele, am inteles ca mincand parizer sau cremwursti te intoxici”
Tiberiu Lelescu, seful Directiei agricole Timis

Sursa:

http://www.evz.ro/detalii/stiri/dezvaluiri-evz-topul-bombelor-alimentare 950239.html#ixzz1cwLry995

Comentarii personale :

……WOW….. (NO COMMENT)

notă !
Acest articol este doar o sursa de informare. Informatiile prezentate nu inlocuiesc sfatul unui specialist. Cititi mai mult despre termenii utilizarii acestui site, aici: Termeni si conditii ViataVerdeViu.ro

2 comentarii

  1. Ion

    22 august 2014 at 13:49

    Nu cred ca în anul 1990 tara noastr? era în UE, înc? de pe atunci totul era plin de “E” -uri. Deci asa zisa integrare în UE de fapt nu este nicio integrare.
    Si altceva, domnu Sorin, cu mult înainte de revolu?ie foarte multe fructe, legume ?i cereale au fost modificate genetic f?r? a fi testate efectele benefice sau nocive pe termen lung.
    Rau este ca totul e manipulat si modificat, singurul lucru pozitiv este ca organismul se adapteaza in timp.

  2. Consumator

    10 martie 2014 at 13:25

    L-ati intrebat pe domnul Sorin Mierlea ce studii are? pe ce criterii este considerat specialist? Sa fii numit “specialist” ai nevoie de studii intr-un anumit domeniu, nu doar sa fii presedinte la un ONG si esti considerat specialist, a nu se intelege ca specialist inseamna “cineva care isi da cu pararea”, asa cum face domnul Mierlea…

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>


//*/