Stiinta moderna abia incepe sa descopere intelepciunea stramosilor nostri: plantele au sentimente si o forma rudimentara de inteligenta.
Plantele sunt mult mai inteligente si mai capabile decat le credeam. Un studiu inedit, efectuat in 2010 si publicat in Comunicarea si comportamentul plantelor sustine ca plantele, pentru ca nu se pot apara de factorii de stres din mediu in acelasi fel ca animalele, si-au dezvoltat o "fiziologie sofisticata, extrem de receptiva si dinamica," ce implica procese informationale precum "programare biologica " si "memorie a luminii la nivel celular" care ar putea fi descrise ca forme de inteligenta vegetala.
Intitulat "Viata secreta a plantelor: de la memorie la inteligenta", studiul subliniaza o anumita "super putere" care indica faptul ca plantele sunt fiinte inteligente:
Exista copaci care au germinat inainte de nasterea lui Iisus Hristos. Ce fel de intelepciune a vietii a evoluat in plante incat a facut posibil ca ele sa supravietuiasca si sa se inmulteasca o perioada atat de lunga, in acelasi loc in care au germinat?"
Conform cercetatorilor, plantele "functioneaza ca niste dispozitive cuantice biologice, capabile sa proceseze informatiile cuantice criptate in intensitatea luminii si in energia acesteia." Aceasta abilitate de prelucrare a informatiilor include un mecanism de procesare a informatiilor memorate. De exemplu:
...plantele pot stoca si folosi informatia continuta in compozitia de spectru a luminii timp de cateva zile sau chiar mai mult pentru a anticipa eventuale modificari ce pot aparea in viitorul apropiat in mediu, de exemplu, pentru a anticipa un atac patogen."
Conform studiului, "plantele pot gandi si memora."
Mai mult decat atat, plantele nu numai ca poseda un mecanism de colectare si procesare a informatiei, dar par sa-si exercite vointa sau "preferinta" fata de cateva scenarii posibile:
...grupuri variate de cloroplaste si celule din aceeasi frunza, in conditii identice de lumina stabila si constanta, temperatura si umiditate, au pareri diferite despre "ce ar trebui sa faca " in astfel de conditii si testeaza scenarii diferite pentru un posibil scenariu viitor."
Studiul explica si motivul pentru care plantele absorb mai multa energie din lumina decat au ele nevoie pentru fotosinteza:
Un alt posibil raspuns la intrebarea de mai sus este ca tinerele frunze nestiutoare primesc prima lor lectie de viata despre lumina. Sa ne imaginam ca, atunci cand o tanara frunza sau floare apare, ar fi placut ca aceasta sa cunoasca mediul in care va aparea.
Frunzele mai mature, mai experimentate, care sunt deja obisnuite cu mediul exterior, pot educa tinerele frunze nestiutoare prin intermediul PEPS [comunicare fotoelectrofiziologica] si mecanisme de memorie a luminii la nivel celular. Acest lucru explica de ce plantele au o capacitate naturala de a absorbi mai multa lumina decat le este necesara pentru asimilarea fotosintetica de CO2. Au nevoie de aceasta energie in exces pentru optimizare si educarea despre lumina din mediu si protectie imunitara."
Autorii si-au incheiat studiul cu o concluzie care da de gandit:
Rezultatele noastre indica faptul ca plantele sunt organisme inteligente, capabile de o forma de gandire (inteleasa ca derularea unor scenarii diferite de reactii viitoare posibile in situatii concomitente si lipsite de stres), si capabile sa memoreze aceasta lectie primita. Intr-adevar, frunzele din intuneric nu numai ca pot "vedea" lumina dar pot sa memoreze si compozitii de spectru variat si sa foloseasca informatia memorata pentru a-si mari rezistenta darwiniana."
De ce este importanta aceasta descoperire?
Sunt multe motive pentru care acceptarea faptului ca plantele simt si au inteligenta pot avea implicatii pozitive pentru viitorul umanitatii. Unul dintre acestea este ca ne ajuta sa depasim mentalitatea ca formele de viata non-umane pot fi definite in termeni strict fizici si ca este o simpla fantezie sa le atribuim "esente de viata" sau constiinta.
Filozoful francez Maurice Merleau-Pointy a denumit aceasta viziune asupra lumii "Marele Obiect," adica tot ce exista in univers este alcatuit din obiecte materiale care au o legatura externa una cu cealalta, iar constiinta este un subiectivism efemer prezent doar in oameni.
Dimpotriva, daca ne deschidem mintea si acceptam posibilitatea ca facem cu totii parte din acelasi paienjenis al vietii, asa cum gandesc multe populatii indigene care si traiesc conform acestei mentalitati, atunci vom considera distrugerea lumii naturale in favoarea cresterii economice un act de sinucidere si o nebunie, asa cum si este, in realitate.
Daca am vedea Pamantul, asa cum ne indeamna biologul James Lovelock, in intregimea lui ca un organism autonom cu capacitate de autoreglare (ipoteza Gaia), sau daca am accepta teoria specialistului in ciuperci Paul Stamet, ca exista o retea de comunicare subterana bazata pe ciuperci care conecteaza toate formele de viata de pe planeta, atunci am fi mai putin tentati sa privim si sa tratam lumea inconjuratoare ca pe "inca ceva" de dominat.
Recunoasterea faptului ca plantele au constiinta, sau a faptului ca simpla lor prezenta in mediu are efecte de vindecare, reintroduce un element de uimire si mister in experienta oferita de lumea naturii.
Un exemplu perfect sunt plantele care canta din padurea sacra din Damanhur. Cercetatorii care au studiat padurea din Damanhur la mijlocul anilor '70 au folosit un echipament obisnuit pentru a capta modificarile electromagnetice de la suprafata frunzelor si radacinilor si a le transforma in sunete.
Cercetatorii au mai observat si ca plantele invatasera sa-si controleze reactiile electrice, indicand ca la nivel rudimentar sunt constiente de muzica pe care o creaza. Mai multe puteti vedea in acest film documentar:
Sursa utilizata: http://www.greenmedinfo.com/blog/research-reveals-plants-can-think-choose-remember
