Imbracamintea din bumbac a fost intotdeauna apreciata ca fiind naturala si foarte placuta. Din pacate, lucrurile s-au schimbat si, daca ajungi in culisele industriei bumbacului, imaginea atat de stralucitoare a bumbacului va incepe sa se destrame.
Cei mai multi oameni uita ca cea mai mare parte – 90 sau chiar 95% - a imbracamintii din bumbac neorganic este produsa cu bumbac Monsanto modificat genetic. Bumbacul organic, crescut prin metode durabile si nontoxice, reprezinta doar 1% din productia totala de bumbac.
Poate ca nu esti de acord cu organismele modificate genetic, insa daca in continuare iti cumperi haine din bumbac neorganic si alte articole din bumbac, ca prosoape sau cuverturi, nu faci decat sa perpetuezi raul.
In plus, te poti expune la o cantitate semnificativa de toxine, contribuind in acelasi timp la agravarea situatiei mediului si la incalcarea drepturilor omului.
Bumbacul – una dintre cele mai toxice culturi de pe planeta
Toxicitatea culturii de bumbac este probabil lucrul cel mai surprinzator pe care il descoperi cand incepi sa studiezi industria clasica a bumbacului.
Desi reprezinta sub 2.5% din totalul culturilor globale, bumbacul neorganic este tratat cu 16-25% dintre insecticidele lumii, 10% dintre pesticide si aproape 7% dintre ierbicide, multe dintre acestea fiind foarte periculoase.
Bumbacul modificat genetic (bumbacul Bt), pentru a rezista la ierbicide, este stropit cu cantitati generoase de Roundup, al carui ingredient activ este glifosatul, suspectat a fi un carcinogen uman.
Introducerea bumbacului Bt in 2002, un bumbac modificat genetic pentru a-si produce propriul insecticid intern, trebuia sa reduca utilizarea insecticidelor. In realitate, insa, bumbacul Bt are nevoie de si mai multe pesticide decat bumbacul indigen, pentru ca a creat daunatori rezistenti la noile chimicale.
Pentru a controla acesti daunatori rezistenti, fermierii folosesc acum de 13 ori mai multe pesticide decat foloseau inainte de introducerea bumbacului Bt.
Mai mult decat atât, pe langa faptul ca este contaminat cu pesticide, bumbacul Bt este in sine un produs pesticid – este si inregistrat ca atare – fiindca toxina Bt este produsa de fiecare celula a plantei.
Industria de bumbac a Uzbekistanului este o forma moderna de sclavie
Un film produs de Fundatia pentru Dreptatea Mediului, "Aurul alb – adevaratul pret al bumbacului", dezvaluie gravele incalcari ale drepturilor omului din Uzbekistan, al doilea mare exportator de bumbac din lume, precum si modul in care industria de bumbac a creat o catastrofa ecologica de proportii greu de imaginat.
Aici, o treime din populatie, printre care si copii de vârste fragede, chiar si de 7 ani, muncesc pentru industria de bumbac care este controlata de stat. Scolile se inchid in perioada recoltei, iar profesorii scot copiii pe câmpurile de bumbac. Studentii care refuza sa culeaga bumbac isi pierd privilegiile de scolarizare.
Profesorii risca sa-si piarda locul de munca daca nu se supun culesului obligatoriu de bumbac impus an de an, iar protestele publice sunt inabusite cu tarie.
Nu se asigura niciun fel de echipament de protectie. Fiecare om culege bumbacul cu mâinile goale, fiind, astfel, expus la pesticide. Lipsa de apa ii obliga pe culegatori sa bea din canalele de irigare – apa care nu numai ca este contaminata cu substante chimice, dar si cu agenti patogeni cauzatori de boli.
La sfarsitul sezonului de recoltat, multi cultivatori isi dau seama ca sunt si mai indatorati fata de stat decat la inceput. Pur si simplu nu reusesc sa culeaga suficient bumbac pentru a depasi cheltuielile cu mancarea si cazarea, pe care statul le scade din venituri.
Catastrofa ecologica din Uzbekistan
Pe lânga faptul ca bumbacul neorganic este dependent de chimicale, are nevoie si de multa apa. Suficienta apa cât sa sece o mare in cateva decenii.
Nivelul apei din Marea Aral – situata intre Kazakhstan si Uzbekistan — a inceput sa scada la inceputul anilor 1970. Pestii au inceput sa moara din cauza scurgerilor chimice de pe câmpuri. Pescarii obisnuiau sa prinda 40 de tone de peste pe an in Marea Aral. In prezent, zona este pustiita iar vasele de pescuit zac pe uscat.
Portul odata prosper este acum la aproape 80 de kilometric de marginea apei, iar economia pescuitului este distrusa.
Fundul marii este contaminat cu sare si pesticide, ambele impiedicând cresterea plantelor, iar praful toxic dus de vânt a marit ratele de cancer si tuberculoza. Acesta este pretul nescris platit de mediu si de oameni pentru industria bumbacului.
Industria bumbacului este renumita pentru incalcarile drepturilor omului
Incalcari ale drepturilor omului si tragedii ecologice au loc si in alte natiuni producatoare de bumbac.
In India, aproximativ 300 000 de fermieri s-au sinucis in ultimele doua decenii – decese atribuite disperarii cauzate de datoriile acumulate ca urmare a politicii semintelor brevetate de Monsanto, care interzic pastrarea si distribuirea semintelor organice, seminte care necesita utilizarea unor subtante chimice foarte scumpe.
Productia de bumbac prin metode clasice este o afacere toxica
Agresiunile ecologice nu se termina nici dupa ce bumbacul paraseste câmpul. Transformarea bumbacului crud in material textil implica alte expuneri toxice care maresc poluarea mediului. Asociatia Comertului Organic explica:
"In timpul transformarii bumbacului in material textil, multe produse periculoase sunt folosite si adaugate la produs, inclusiv ceara siliconica, produse abrazive pe baza de petrol, balsamuri, metale grele, produse ignifuge, amoniac si formaldehida – si multe altele.
Multe dintre fazele procesarii produc cantitati mari de reziduuri de la curatarea chimica, vopsit si finisaje. Aceste reziduuri epuizeaza oxigenul din apa, omorând animalele acvatice si distrugând ecosistemele acvatice. Standardele de Procesare ale Fibrelor organice din America de Nord interzic aceste substante si altele similare."
Bumbacul ajunge si in lantul alimentar
Chiar daca bumbacul nu se poate consuma ca atare, 65% din bumbacul conventional ajunge, totusi, in lantul alimentar, astfel:
- Uleiul din seminte de bumbac, un ingredient de baza in unele uleiuri de gatit si in suplimentele cu vitamina E
- Semintele de bumbac furajere, in hrana vacilor de carne si de lapte
- Celuloza din bumbac, folosita ca un agent de ingrosare non-caloric si stabilizator in multe produse alimentare si bauturi
Pesticidele toxice folosite la stropirea culturilor de bumbac contamineaza si ameninta si sanatatea altor culturi. In Texas, producatorii de vin se tem de aprobarea unor noi culturi de bumbac rezistente la ierbicide, care ar putea extermina productia viticola. Aceste preziceri de rau augur deriva din faptul ca pesticidele sunt purtate de vânt in toate partile, iar viile nu pot tolera amestecurile de ierbicide care se folosesc pe plantele modificate genetic, asa cum este bumbacul.
Tampoanele din bumbac
Bumbacul nu se foloseste doar pentru imbracaminte, desigur. Pe langa lenjerii de pat, prosoape, cuverturi si perdele, femeile folosesc si tampoane din bumbac. O investigatie din 2016 efectuata de o revista din Franta a descoperit urme de chimicale periculoase in tampoanele a 11 firme, printre care dioxine, pesticide organoclorurate — inclusiv glifosat – si insecticide piretroide.
Avand in vedere ca sunt sanse mari ca bumbacul sa fie contaminat cu pesticide si insecticide, cel mai indicat ar fi sa se foloseasca numai tampoane cu bumbac 100% organic. Bumbacul Bt, in special, este o alegere indoielnica pentru tampoane, pentru ca acesta contine atat toxine produse intern cat si substante chimice aplicate din exterior. Ca alternativa, poti folosi cupa menstruala, o optiune ecologica, curata si inovatoare.
Poluarea materialelor ce contin bumbac si microfibra
Materialele cu amestec de bumbac contribuie si ele la poluarea mediului prin pierderea microfibrelor in sursele de apa. Materialele sintetice ca acrilul si poliesterul sunt principalele vinovate, insa si amestecurile de bumbac trebuie evitate.
O comparatie intre acril, poliester si un amestec de poliester si bumbac a aratat ca acrilul este cel mai nociv, pentru ca pierde de 4 ori mai multe microfibre decat amestecul de bumbac si poliester. Varianta cea mai “curata” ramane, in continuare, bumbacul organic 100%, pentru ca celelalte fibre textile pun mari probleme pentru calitatea apei si viata marina.
Dupa estimarile facute de Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii si a Resurselor Naturale, aproximativ 1.7 milioane de tone de microfibre ajung in ocean in fiecare an. In unele oceane, planctonul este depasit de plastic in proportie de 6 la 1, iar fibrele au fost depistate atat in sarea de masa cat si in diferitele fructe de mare folosite pentru consumul uman.
Testele arata ca 90% din pestii de apa dulce si sarata contin 90% de reziduuri de microfibre in corpurile lor si, avand in vedere ca aceste fibre actioneaza ca niste bureti, absorb si acumuleaza toxine precum PCBS si pesticide. Astfel, pestii ajung sa fie mai toxici decat in mod normal pentru simplul motiv ca inoata in apa poluata.
Selecteaza-ti garderoba, de dragul umanitatii
Desi sunt si firme care cauta in mod activ metode de a produce imbracaminte mai prietenoase cu mediul, fiecare dintre noi poate contribui la solutie reducând consumul si facând cumparaturi cu mai mult discernamant.
Ori de cate ori facem cumparaturi, ar trebui sa tinem cont de intregul ciclu de viata al unui produs textil, mai ales ca cele mai multe dintre hainele la care renuntam ajung la o groapa de gunoi sau sunt revândute catre tarile in curs de dezvoltare, ceea ce afecteaza industria locala producatoare.
Pentru a evita chimicalele toxice, a reduce poluarea mediului si a promova drepturile si conditiile sigure de munca din intreaga lume, ia in considerare urmatoarele recomandari ori de cate ori cumperi haine si alte produse textile:
- Alege produse din bumbac, cânepa, matase si lâna organica. Acestea pot fi mai scumpe decat alte articole similare din bumbac neorganic si sintetic, dar poti cumpara mai putine iar impactul lor asupra sanatatii tale este mult mai mic. Partea buna a lucrurilor este ca produsele organice tind sa dureze ceva mai mult si isi justifica pretul;
- Alege articole colorate cu vopsea nontoxica, naturala, ori de câte ori se poate. Câteva dintre firmele care investesc in bumbacul organic si vopseaua naturala sunt PACT (lenjerie si articole de imbracaminte pentru casa), Boll & Branch (lenjerii de pat, paturi si prosoape), Jungmaven (tricouri din canepa si bumbac organic), Industry of All Nations (articole de imbracaminte) ;
- Evita articolele imprimate, care contin, de regula, ftalati;
- Cauta insemnul Bluesign System Certification care atesta faptul ca produsul a fost fabricat cu un minim de substante chimice sau chiar fara niciun fel de astfel de substante;
- Evita materialele textile tehnice, pentru ca majoritatea sunt acoperite cu chimicale care, in cele din urma, vor iesi din material;
- Alege cu grija când si cum speli materialele sintetice. Spala hainele sintetice cat mai rar si cu un detergent mai delicat. Este mai bine sa fie uscate manual si nu automat. Caldura si ciclul de uscare pot deteriora fibrele. Spala materialele la mana sau cu un ciclu de apa rece pentru a minimiza caderea fibrelor. Evita utilizarea balsamului de rufe. Nu numai ca elibereaza chimicale in aer, dar lasa un film pe materialul textile, care poate reduce abilitatea de absorbtie a fibrelor.;
- Poti instala un filtru de microfibre la masina de spalat.
Sursa utilizata: http://articles.mercola.com/sites/articles/archive/2017/04/04/non-organic-cotton-clothing.aspx
