Bolivia: o tara fara nici un McDonald’s - Viata in verde viu

Bolivia: o tara fara nici un McDonald’s

Daca traversezi Bolivia, de la inaltimile muntilor Anzi pana la jungla Amazonului si strazile urbane ale Santa Cruz-ului, nu vei gasi macar un Big Mac sau un McNugget. Acestea nu exista pe aici – si nu au existat de vreo zece ani. McDonald’s nu a putut supravietui in tara muntoasa, asa ca in 2002 lantul global de fast-food a inchis ultimul lui restaurant.

Astea sunt chestii vechi in Bolivia, desigur, dar un documentar din 2011 despre aceasta ciudatenie a trimis povestea in jurul lumii si i-a facut pe multi sa se intrebe “Ce face asa de bine Bolivia, de nu a putut McDonald’s sa faca acolo?”

Documentarul a indicat ca unul dintre principalele motive pentru care Arcurile Aurii (emblema firmei) au ajuns cu burta-n sus in Bolivia (prima tara latino-americana liberabolivia de McDonald’s) este pentru ca bolivienii prefera mancarurile lor traditionale si modurile de gatit fata de fastfood. Dar Tanya Kerssen, cea care conduce turnee turistice de suveranitate alimentara in Bolivia si serveste ca si Coordonator de Cercetari pentru Food First/the Institute for Food and Development Policy (Hrana Prima/Institutul pentru Hrana si Politici de Dezvoltare), spune ca bolivienii iubesc hamburgerii – clar nu o mancare traditionala – doar ca ei prefera sa ii cumpere de la miile de femei indigene (numite cholitas) care vand la modul ambulant mancare pe strazi.

“Oamenii stau la coada sa manance hamburgeri pe strada. Este un fel de McDonald’s masiv, descentralizat, controlat in mare parte de aceste femei indigene” spune Kerssen catre TakePart. “Ei privesc cu suspiciune aceste entitati straine – si pe buna dreptate. Ei prefera sa cumpere si sa aiba o relatie cu oameni din propria lor tara, sau comunitate, sau familie.”

Kerssen spune ca acest spirit de reciprocitate este unul din principiile esentiale care stau la baza unei natiuni care intotdeauna a acordat prioritate controlului local al sistemului ei de hrana. Asa cum este cazul in culturile taranesti de peste tot din lume, adauga ea, pentru bolivieni hrana nu este un spatiu comercial, ca la natiunile dezvoltate, – relatiile privitoare la hrana ale Boliviei adese nu implica bani. Cultivand o gama diversa de culturi in numeroasele microclimate ce constituie Anzii Bolivieni – de la porumb la altitudini joase la cartofi si quinoa peste 3 600 de metri – fermierii au grija unii de altii. Comertul curge liber, utilajele si munca sunt impartasite, si semintele pastrate.

Indigenii Aymara, care practica in Anzi agricultura, sunt un obiectiv central al circuitelor turistice conduse de Kerssen pe tema suveranitatii alimentare. Ea preia grupuri pentru Bolivia cu scopul de a observa cum oamenii acestei tari pretuiesc hrana, producatorii de hrana si ecositemele ei – dar si diferiti actori politici lucrand pentru a face sistemul alimentar mai echitabil, sustenabil si sanatos.

Din punct de vedere politic a fost destul de multa activitate pe frontul hranei in anii recenti. Suveranitatea alimentara, sau controlul local a fost pentru totdeauna codificat in legile Boliviei, multumita in parte primului presedinte indigen al tarii, democrat-socialistul Evo Morales, care a preluat postul in 2006. Cand constitutia tarii a fost rescrisa in 2009, au fost adaugate 12 articole pentru a pune pe hartie in mod specific o viziune a suveranitatii alimentare. Inca doua legi, trecute in 2011 si 2012, au codificate mai mult rezistenta vizibila a natiunii fata de agricultura industriala si o economie prea mult indreptata catre culturile comerciale. Morales, adresandu-se Adunarii Generale a Natiunilor Unite in februarie, a dat de pamant cu retelele comerciale fast-food, numindu-le “o mare plaga pentru umanitate” si acuzandu-le de incercarea de a controla productia globala de hrana.

“Ele isi impun obiceiurile si alimentele lor”, a spus el. “Ele cauta profitul si doar sa standardizeze hrana, produse pe scara masiva, potrivit aceleiasi formule si cu ingrediente care provoaca cancere si alte boli”.

Intunecatul secret al quinoa in Bolivia

Dar in timp ce Bolivia s-ar putea sa fi evitat cu succes un asalt al retelelor fast-food externe (Burger King si Subway au fiecare cateva restaurante), tare a avut dificultati in implementarea propriilor legi alimentare, spune Kerssen. In parte aceasta datorita “imens de puternicului lobby agribussines” si unei piete explozive de soia si zahar la export. Si de pe urma crescandei ei popularitati in tarile dezvoltate mai bogate, quinoa, cultivata de secole de catre indienii Aymara si Quechua in principal pentru consum domestic, si ea a devenit un export bolivian semnificativ. Presedintele Morales a presat puternic Natiunile Unite sa numeasca anul 2013 “Anul Quinoa” pe intregul glob, o desemnare care cu siguranta ar fi insemnat mai multe venituri pentru tara lui.

Si bolivienii se confrunta cu probleme de sanatate legate de dieta similare cu ale restului lumii. Malnutritia este comuna in regiunile sarace, dar obezitatea si diabetul sunt si ele comune, si Kerssen spune ca un factor contribuind la aceasta situatie este dependenta tarii de graul puternic rafinat produs de SUA, care este mai mult utilizat in hrana boliviana acum decat in trecut. Acest lucru, spune ea, nu este usor de anihilat.

Chiar si asa, cu una dintre cele mai ecologice agriculturi, practici alimentare apreciate si legi progresiste privitoare la suveranitatea alimentara consemnate vreodata, Bolivia inca poate fi un model pentru restul lumii – in special pentru Statele Unite – in ce priveste un sistem alimentar mai sanatos si bazat pe comunitate.

“Bolivia are inca aceasta uimitoare posibilitate de a ne arata cum sa cream alternative la capitalism si la regimul alimentar corporatist”, spune Kerssen. “Nu vad chiar acum vointa politica, dar este intotdeauna o lupta. Miscarile sociale nu au declarat o victorie finala pentru suveranitatea alimentara”.

Surse pentru acest articol cuprind:

http://www.takepart.com/article/2013/06/05/country-no-mcdonalds?cmpid=tpfood-eml-2013-06-08-Bolivia

notă !
Acest articol este doar o sursa de informare. Informatiile prezentate nu inlocuiesc sfatul unui specialist. Cititi mai mult despre termenii utilizarii acestui site, aici: Termeni si conditii ViataVerdeViu.ro

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>


//*/