5 mituri majore despre depresie

Depresia ar putea fi tulburarea definitorie a timpului in care traim. Din pacate, aceasta conditie atat de la moda, este aproape intotdeauna tratata ca o boala. Tratamentul standard, asa-numitul „tratament ales implicit”, cuprinde medicamente anti-depresive, de obicei inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei precum Prozac, Paxil si Zoloft. Acestia sporesc cantitatea de serotonina, un neurotransmitator de relaxare, care este disponibila in celulele creierului.

Inhibitorii de recaptare ai serotoninei si norepinefrinei precum Effexor si Cymbalta, sunt si ei utilizati. Ei sporesc cantitatea de norepinefrina, un neurotransmitator mai energizant, dar si cea de serotonina.

Aceasta abordare a depresiei este, in vasta majoritate a cazurilor, lipsita de siguranta si are in mod considerabil mai putin succes decat au pretins sustinatorii ei. Pe deasupra mai vine si cu considerabile efecte secundare. Pe langa toate acestea, anti-depresivele „amortesc” sentimentele.

Circa 70% dintre cei care le iau experimenteaza tulburari gastrointestinale, dureri de cap, agitatie si/sau crestere in greutate, printre alte simptome ingrijoratoare.

Sunt modalitati mult mai bune de adresare cu succes a depresiei, unele care nu au efectele secundare negative ale medicamentelor. Aceste modalitati includ un numar de abordari naturale, nefarmacologice, asociate cu cea mai veche si mai de succes modalitate – discutia cu o alta persoana, capabila si care poate oferi simpatie.

Pentru a face uz de aceasta abordare integrativa si eficienta a depresiei, avem nevoie sa ne eliberam de miturile care ne limiteaza optiunile, mituri ce ar putea sa ne faca in mod inutil tematori de abtinerea de la medicamente, si sa ne tina departe de a incerca o strategie de tratament mai eficienta.

1. Depresia este o boala.

Depresia este comparata in mod repetat cu diabetul de tip I (insulino-dependent). Ideea este ca oamenii care sunt depresivi prezinta deficiente ale serotoninei si norepinefrinei, intocmai precum cei cu diabet de tip I sunt incapabili sa produca insulina si de aceea au deficienta.

Aceasta analogie este falsa.

Exista descoperiri consistente si predictibile patologic si fiziologic in diabetul de tip I. Poti vedea schimbari in rinichii, ochii si arterele oamenilor cu diabet de tip I la autopsie, si poti cu usurinta masura nivelul zaharului sanguin. Este o boala definibila.

Cu depresia, totusi, aceste feluri de schimbari evidente si observabile nu exista. Nu exista vatamari anatomice consistente in depresie. Unii oameni deprimati ar putea avea deficiente de serotonina si norepinefrina; majoritatea nu au. In orice caz, nu este facut nici un test de rutina pentru a determina cine are deficiente si ale caror transmitatori sunt acestea.

2. Medicamentele sunt tratamentul ales implicit.

Aceasta a fost pentru cativa ani presupunerea si practica psihiatrica standard. Totusi nu a fost justificata de dovezi. Recente reevaluari ale studiilor asupra inhibitorilor de recaptare si asupra altor medicamente, reevaluari facute de autoritati in domeniu, au fost publicate in unele dintre cele mai prestigioase jurnale, inclusiv Jurnalul de Medicina al Noii Anglii, Jurnalul Asociatiei Medicale Americane si PloS Medicine, iar aceste reevaluari infatiseaza o imagine diferita.

Pana sa apara aceste articole de revizuire, presupunerile despre eficacitatea medicamentelor erau bazate doar pe articolele publicate – unele care erau in mare masura finantate de fabricantii de medicamente. Nu este deci surprinzator ca aceste companii au ales sa nu publice vasta majoritate a studiilor nefavorabile.

Cand cercetatorii au accesat inregistrarile Administratiei SUA pentru Alimente si Medicamente (FDA) si au examinat atat studiile publicate, cat si cele nepublicate, rezultatele au fost destul de diferite. Antidepresivele erau cu putin mai eficiente, daca erau asa, decat pastilele placebo de zahar pentru depresia scazuta spre moderata, felul de depresie cu care vasta majoritate este diagnosticata.

Desi doua dintre aceste reevaluari sugereaza ca medicamentele erau mai bune decat placebo pentru depresia severa, cea de-a treia ridica indoieli si in acest caz. Asta nu inseamna ca medicamentele sunt intotdeauna ineficiente. Ele alina in mod clar simptomele pentru unii oameni. Dar asta sugereaza puternic ca medicamentele nu ar trebui sa fie impuse autoritar ca „tratamentul ales implicit”.

3. Psihoterapia nu este un tratament eficient pentru depresie.

Psihoterapia de diferite feluri poate sa fie intr-adevar eficace. Studiile asupra scurtei terapii „interpersonale” (care accentueaza strategiile pentru evenimente curente stresante si strategii pentru a le face mai bine fata), si asupra terapiei cognitive (care se adreseaza gandurilor noastre negative despre noi insine si despre vietile noastre) arata ca aceste abordari, prin ele insele, au beneficii care sunt cel putin la fel de impresionante ca si cele ce ar putea proveni de la medicamente.

De fapt,  discutia cu o alta persoana capabila si care poate oferi simpatie (individual sau in grup) este modalitatea cea mai eficienta de una singura de a trece prin aceste timpuri grele. Pentru majoritatea oamenilor, aceasta „cura vorbitoare”, precum a numit-o Freud, ar trebui sa fie o parte fundamentala a oricarei abordari cuprinzatoare.

4. Doar medicamentele se pot adresa dezechilibrelor biologice aflate la baza depresiei.

Unii oameni care sunt deprimati ar putea intr-adevar avea dezechilibre biologice. Totusi medicamentele nu sunt in nici un fel unica modalitate de abordare.

Stiinta moderna ne invata ca orice lucru care ne afecteaza mintea, ne afecteaza si corpul.

Stresul cronic si depresia care adesea ii urmeaza micsoreaza functionarea si numarul de celule din hippocampus, o zona a sistemului limbic, creierul emotional, implicata in memorie.

Atat meditatia, cat si exercitiul stimuleaza cresterea de noi celule in hippocampus, dar si imbunatatesc simptomele depresiei. Mai stim si ca anumite carente ale unor vitamine si minerale (inclusiv vitaminele B1, B6 si B12, si vitamina D3, ca si mineralele crom, magneziu si seleniu) dar si cele ale acizilor grasi omega-3 ar putea cauza sau contribui la depresie.

Studiile au aratat ca suplimentarea cu acesti nutrienti poate intr-adevar sa fie benefica. Alte abordari non-farmaceutice precum yoga, acupunctura si terapiile pe baza de plante (Hypericum sau sunatoarea fiind cea mai atent studiata) au si ele efecte pozitive.

Fiecare dintre aceste abordari are beneficii specifice. Cand le combinam in moduri care sunt pe potriva fiecarei persoane, este foarte probabil ca ele sa actioneze impreuna pentru a fi mult mai de ajutor. In plus, o astfel de abordare, care se bazeaza in principal pe auto-ingrijire, este prin ea insasi mult mai puternica terapeutic. Cand actionam in propriul interes, depasim neajutorarea si deznadejdea, care sunt semnele de marca ale depresiei.

5. Un episod al depresiei are mari sanse sa fie urmat de altele.

Acest lucru este adevarat statistic, dar cu greu este un rezultat dinainte stabilit. Episoadele ulterioare s-ar putea la fel de bine sa intervina deoarece cel initial a fost tratat doar simptomatic – de obicei cu medicamente – iar cauzele lui nu au fost niciodata abordate.

O abordare integrativa, care se adreseaza cauzele, una care include psihoterapie si alte strategii descrise mai sus, poate face schimbari fundamentale in biologia si psihologia oamenilor deprimati, si in modalitatea prin care ei se conecteaza cu lumea. Aceasta experienta si utilizarea continua de strategii de auto-ingrijire, ar putea oferi oamenilor care au fost deprimati uneltele de care au nevoie pentru a preveni viitoare episoade.

Aceasta nu inseamna ca, daca suntem deprimati, nu vom fi tristi si nu vom suferi. Inseamna ca putem invata sa devenim cu mult mai capabil de a face fata inevitabilei tristeti si suferinte a vietii.

In loc de a ne defini ca pacienti cu nevoie de tratament, putem invata sa vedem timpurile dificile, inclusiv depresia ca provocar, mai degraba decat dezastre. Daca facem asta, putem trece prin depresie si dincolo de ea.

Pe masura ce ne eliberam pe noi insine din constrangerile acestor mituri, ne pregatim sa cream un program integrativ si cuprinzator de ingrijire care rareori trebuie sa includa medicamente.

Surse utilizate:

http://www.mindbodygreen.com/0-14794/5-major-myths-about-depression.html - depresie