Comandă telefonic 0770 363 621 Contul meuDespre noiContact
MeniuCaută
  1. Viata Verde Viu
  2. Blog
  3. Invatam impreuna
  4. Atasamentele psihologice: de ce facem ce nu ar trebui sa facem

Atasamentele psihologice: de ce facem ce nu ar trebui sa facem

Ce este un atasament psihologic si cum atasamentele te incurajeaza sa faci ceea ce stii ca nu ar trebui sa faci? Un atasament psihologic este o tendinta patrunzatoare, in mare masura subconstienta, de a cauta partea negativa sau a face lucruri care

Ce este un atasament psihologic si cum atasamentele te incurajeaza sa faci ceea ce stii ca nu ar trebui sa faci?

Un atasament psihologic este o tendinta patrunzatoare, in mare masura subconstienta, de a cauta partea negativa sau a face lucruri care iti aduc nefericire.

Cand te comporti involuntar si consistent in moduri care te fac sa fii nefericit sau nesanatos, se poate spune ca esti atasat psihologic de ceva negativ. Atasamentele de cele mai multe ori sunt experimentate pasiv – chiar daca ele sunt un proces activ.

Cand ai un atasament, nu simti ca ai posibilitate de alegere sau control asupra propriilor sentimente si comportamentului propriu. Te simti la mila a ceva mai puternic decat tine, chiar daca s-ar putea sa fii fortat sa admiti ca acel lucru isi are originea in propria ta minte.

Atasamentele sunt radacinile autosabotarii.

Intr-adevar, poti sa fii atasat de orice, dar este de ajutor sa incadrezi atasamentele in categorii. Trei categorii de ajutor sunt controlul, privarea si respingerea.

Control: esti atasat de sentimentul de a fi controlat.

Cand ai un atasament de control, iti traiesti viata simtindu-te in afara controlului (anxietate, ingrijorare, neajutorare), sau ca altcineva incearca sa te controleze (chestiuni de autoritate, rebeliune, sentimentul de a fi oprimat, lupte pentru putere).

Privare: esti atasat de sentimentul de a fi privat de ceva.

Cand ai un atasament de privare, duci o viata neimplinita, simtindu-te gol si neiubit, sau amortit emotional. S-ar putea sa simti un gol inlauntrul tau, pe care poti incerca sa il umpli cu substante datatoare de dependenta si relatii care de fapt in cele din urma nu umplu vidul, ci doar sustin atasamentul. Atasamentul de privare cauta sa evite satisfacerea nevoilor reale.

Respingere: esti atasat de sentimentul de a fi respins.

Cand ai un atasament de respingere, adesea te simti dat la o parte, trecut cu vederea si ranit. Anticipezi faptul de a fi criticat de ceilalti si te simti obligat sa cauti aprobarea (anxietate sociala), adesea in moduri care duc doar la a te simti si mai mult respins (cautarea aprobarii din partea cuiva care nu te va aproba niciodata, cum ar fi un parinte critic). Atasamentul de respingere adesea ilustreaza un aspru critic launtric ce solicita perfectiunea sau altfel nu va inceta niciodata sa judece.

De unde provin atasamentele?

Ele isi au originea in copilarie, prin perspectiva copilului. Pentru a creste si a se dezvolta intr-un adult functional, indiferent de familia de origine, un copil trebuie sa indure ceea ce copilul percepe ca un sentiment chinuitor de a fi controlat, privat si respins.

Nu, nu poti face asta.atasamentele psihologice
Nu, nu poti avea asta.
Nu, nu iti pot da acum de mancare.
Nu, acum nu poti sa stai in brate.

Dat fiind de unde vine copilul (pantecele mamei) aceste situatii comune sunt experimentate negativ, de aici supararea si toanele copilului.

Cresterea intr-o familie disfunctionala, cu parinti care nu sunt deloc iubitori si atenti, nu face decat sa exacerbeze problema copilului (adesea extensiv). Variatele forme de abuz comun, parentajul autoritar, neglijarea si parentajul oribil doar intensifica situatia copilului.

Dispari din fata mea!
Nu esti bun de nimic.
De ce as face ceva pentru tine?
Faci ce iti spun sau...!
Nu am timp pentru tine.

Nu exista scapare. Singura optiune pe care un copil o are este sa invete sa tolereze controlul, privarea si respingerea percepute. Pentru a functiona, copilul trebuie sa se familiarizeze – sau chiar sa invete sa gaseasca o stranie satisfactie – in control, privare si respingere.

Suprimam faptul ca am transformat neplacerea in placere si familiaritate, si ajungem in mod inconstient sa cautam in moduri subtile sau mai putin subtile acele lucruri cu care noi am devenit obisnuiti – a fi controlati, privati sau respinsi.

#atasamente #atasamentele psihologice #nu pot

Ce spun cititorii despre "Atasamentele psihologice: de ce facem ce nu ar trebui sa facem"

Radu Lucia29 September 2016 19:03Raspunde

Articolul nu esre eronat, doar cu o exprimare putin diferita....."atasamentul de respingere", eu i-as fi spus intr-un limbaj accesibil"frica de respingere", pentru ca de fapt acest lucru a vrut sa scoata in evidenta articolul. Frica de respingere, fruca de cintrol, frica de privare. Si as completa, ca nu exista atasamente pozitive. Indiferent de ce tip de "atasament pozitiv " ar fi vorba(persoane, situatii, lucruri) in momentul cand esti privat de unul din acestea, intri in suferinta. Verificat. Singurele atasamente pozitive in opinia mea sunt atasamentele fara ds: sentimentul de iubire neconditionata, iertare, acceptare.

madsad19 September 2016 16:06Raspunde

bine de stiut...bun articol

sorin02 January 2016 14:17Raspunde

Toate sunt doar vorbe nu ma face sa ma simt alt fel ma simt ca la scoala daca sar putea face fapte ar fi ceva savami arate ce sunt acele cuvinte

Marius Tipa21 February 2015 13:59Raspunde

conceptul de a tinde sa repeti experiente negative este mult mai vechi si nu se numeste astfel. dar indiferent de nume sau paternitatea conceptului, nu e rau scris ce am citit mai sus. Lipseste insa explicatia "eliberatoare", sau nu am avut eu rabdare sa ajung la ea. Pentru ca repet experienta din copilarie, cand citeam pe diagonala problemele (de mate), dorind sa ma repun in aceeasi situatie, poate poate obtin alt rezultat. :-)

Marcela Voinea30 January 2015 12:28Raspunde

Extraordinar de util acest articol , scris clar, simplu, pe intelesul tuturor.

Elena03 October 2014 14:23Raspunde

Marius, Bergler a fost un cecetator, ti se pare putin ,daca nu esti multumit de articol(unde nu poate cuprinde tot) citeste-l si poate atunci o sa fii de acord.

Marius03 October 2014 09:58Raspunde

Definitia data atasamentului in acest articol este complet eronata. Atasamentul poate fi si pozitiv. Cred ca trebuia nuantat, plus ca nu se bazeaza pe nici o dovada ca asa este, fiind doar o opinie.

badea maria26 June 2014 23:41Raspunde

d-na silvia ,imi cer iertare ,dar cele scrise in acest articol au rezonat cu sufletul dvs. de copil ?eu nu stiu ce scrie in cartile de specialitate ,dar stiu ce a simtit sufletul meu citind acest articol ..si el ,sufletul meu , are speranta ca iata usor usor va fi eliberat de aceste traume ,sa fie din nou senin si fericit .Pentru autorul articolului :va rog continuati cu materiale ajutatoare sau sugestii de carti ,cursuri etc .

Silvia26 June 2014 21:59Raspunde

Informatiile sunt sub orice critica! Acest articol este o sursa de dezinformare si nu de informare.Autorul putea macar sa se osteneasca sa deschida o carte de psihologie sa citeasca definitiile conceptelor pe care le trunchiaza si amesteca dupa cum i se pare (probabil) ca suna mai spectaculos! \

mariana26 June 2014 13:41Raspunde

;)

Adaugă comentariul tău
Primești săptămânal inspirație verdevie
promoții și prețuri speciale, acces la tombole și concursuri exclusive...
Termeni și condițiiCookiesConfidențialitate GDPRDisclaimerANPC
Copyright 2024 Viata Verde Viu | Ghidul tău de sănătate holistică și magazin online cu alimente, suplimente și produse bio.. Toate drepturile rezervate.
VVV Health Company SRL, Nr. Reg. Com.: J24/1813/2022, CIF: RO46758101