Desi fiecare zi pare sa aduca noi stiri incurajatoare despre progresele facute in domeniul sanatatii pentru practic orice, de la boli de inima la cancer, cand vine vorba de creier, stirile nu sunt la fel de numeroase. Cercetatorii cu mic si mare raman muti cand vine vorba sa descopere metode eficiente pentru tratarea unui vast numar de tulburari ale creierului, in ciuda fondurilor tot mai mari alocate proiectelor de cercetare a structurii si compozitiei chimice a creierului.
Dar poate ca acesta este si motivul pentru care nu gasim raspunsuri complete. Este posibil sa nu cautam acolo unde trebuie.
Cand a fost intrebat de ce a jefuit banci, Slick Willie Sutton a raspuns, “Pentru ca acolo sunt banii!” Asa ca gasirea cheii de dezlegare a misterelor care invaluie afectiunile creierului in afara sistemului nervos pare ilogica. Insa ceea ce a iesit la lumina, multumita eforturilor unora dintre cei mai avangardisti cercetatori ai lumii, sunt o serie de dovezi care demonstreaza rolul fundamental pe care bacteriile ce compun flora intestinala il joaca in soarta creierului.
Intr-adevar, cele 100 de miliarde de organisme care traiesc in intestine sunt direct implicate in multitudinea de aspecte fiziologice care ne afecteaza functionarea creierului in fiecare moment. Tot ele influenteaza si sanatatea creierului pe termen lung si rezistenta la boli.
Microbii din corp, denumiti colectiv microbiom, regleaza reactiile inflamatorii, imunitatea, productia de vitamine, detoxifierea, metabolizarea carbohidratilor si chiar productia unor neurotransmitatori importanti precum serotonina si dopamina. Aceste procese sunt fundamentale pentru starea generala de sanatate si in special pentru cea a creierului. Astfel, Institutul National de Sanatate din SUA a initiat Proiectul Microbiomului Uman, un proiect de 140 milioane de dolari, pentru a investiga modul in care modificarile de la nivelul microbiomului influenteaza bolile.
Publicatiile arata acum ca in intreg spectrul de tulburari ale creierului, de la Alzheimer la autism, scleroza multipla, Parkinson, migrene, depresie si anxietate, apar tipare unice de bacterii intestinale, in functie de boala. De exemplu, unii cercetatori au identificat o gama unica de bacterii specifice autismului si alta complet diferita care contribuie la identificarea bolii Parkinson.
Dr. Max Nieuwdorp este unul dintre medicii cu o vasta experienta in domeniu si care a publicat multe lucrari despre rolul florei intestinale in reglarea metabolismului. Acesta a acordat atentie in special diabetului de tip 2, un factor de risc major in dementa, si legatura dintre modificarile florei intestinale si aceasta boala. Nieuwdorp descris si cum a scazut valorile multora dintre markerii biologici asociati cu diabet reechilibrand efectiv microbiomul pacientilor cu diabet. Acest lucru a fost realizat in laboratorul sau cu peste 250 de pacienti printr-o procedura denumita transplant microbian prin fecale (TMF), prin care persoane sanatoase si in forma isi donau pur si simplu scaunul care, ulterior, era inserat in colonul pacientilor cu diabet.
Evident, interventia ridica semne de intrebare. Insa TMF este o procedura care se foloseste deja in America in peste 150 de spitale pentru a corecta o alta forma de dezechilibru al florei intestinale, o boala diareica denumita Clostridium difficile. Si se pare ca este de departe cea mai eficienta terapie pentru aceasta afectiune.
Scleroza multipla este o boala autoimuna. Si pornind de la premiza ca flora intestinala are o mare influenta asupra functiei imunitare, cercetatorii australieni au folosit metoda TMF pentru scleroza multipla, cu rezultate incurajatoare. Iar in America, la Universitatea din Arizona, s-a finalizat un proces de recrutare a unor pacienti pe care sa se experimenteze eficienta TMF ca tratament pentru autism.
In afara de TMF, mai exista, din fericire, si alte metode mai putin agresive de modificare a florei intestinale. Intr-un experiment elegant condus de Dr. Emeran Mayer la Universitatea din California, Los Angeles (UCLA), un grup de femei au primit fie placebo, fie un produs pe baza de lapte, fie un produs pe baza de lapte imbogatit cu diverse bacterii probiotice. Dupa patru saptamani, participantele au participat la o sesiune speciala de RMN, in cadrul careia li s-a masurat activitatea cerebrala in timp ce priveau imagini cu figuri stresate. S-a observat o modificare remarcabila in activitatea cerebrala a femeilor care consumasera probiotice spre deosebire de celelalte grupuri, indicand faptul ca bacteriile ingerate au avut un efect de calmare. Imaginati-va, bacteriile probiotice sa ne modifice felul in care reactionam la lumea din jur!
Odata inteleasa importanta pe care echilibrul intestinal il are pentru starea noastra de sanatate generala, precum si pentru cea creierului, este evident ca trebuie sa facem tot ce putem pentru a ne ingriji de microbiomul nostru.
Iata opt lucruri importante care pot contribui la refacerea si protectia prietenelor tale simbiotice, bacteriile:
- Limiteaza la minimum utilizarea de antibiotice, pe cat posibil.
Antibioticele sunt inutile in tratarea racelii obisnuite si a infectiilor virale in general. Mai exact, antibioticele prescrise la orice ora de medicul de familie pentru orice, de la o durere in gat pana la stranut, sunt “de spectru larg,” adica ucid tot felul de bacterii, atat pe cele buna cat si pe cele rele.
- Include alimentatie alimente bogate in probiotice si fermentate natural.
Kimchi, varza murata, chefir de apa, legumele fermentate si kombucha sunt surse bogate si naturale de bacterii probiotice care promoveaza sanatatea.
- Consuma fibre prebiotice.
Fibrele prebiotice contribuie la inmultirea organismelor probiotice. Alimente bogate in fibre prebiotice sunt radacina de cicoare, frunzele de papadie, ceapa, usturoiul si napii porcesti (sau merele-de-pamant). Guma acacia este foarte eficienta ca supliment in magazinele naturiste.
- Ia in considerare un supliment cu probiotice.
Desi exista o multitudine de probiotice in magazinele specializate, cele mai importante sunt: Lactobaccilus plantarum, Lactobaccilus acidophilus, Bifidibacterium longum si Lactobaccilus brevis.
- Redu consumul de zahar si carbohidrati.
Alimentatiile bogate in zahar si carbohidrati rafinati favorizeaza dezechilibrul florei intestinale, asociata cu starile inflamatorii si riscul marit de diabet.
- Cumpara produse nemodificate genetic.
Unul dintre motivele pentru care culturile sunt modificate genetic este sa reziste la ierbicidul glifosat. Glifosat, ingredientul activ din Roundup® s-a dovedit ca provoaca modificari majore la nivelul florei intestinale.
- Nu mai folosi aspartam.
Aspartamul duce la modificari dramatice la nivelul florei intestinale, asociate cu un risc semnificativ crescut de dezvoltare a diabetului - chiar mai mult decat o alimentatie bogata in zahar.
- Redu consumul de gluten.
Glutenul mareste permeabilitatea intestinului permitand penetrarea unor bacterii ce declanseaza stari inflamatorii in circulatia sistemica. Consuma alimente fara gluten!
Sursa utilizata:
http://www.mindbodygreen.com/0-18318/8-tips-to-reset-your-gut-optimize-brain-health.html - bacterii
