Ouale: ce mancam noi cu adevarat? - Viata in verde viu

Ouale: ce mancam noi cu adevarat?

Gainile ovuleaza din acelasi motiv ca si femeile: pentru a se reproduce. La pasari, ovarul este un cluster de ovule in dezvoltare, sau galbenusuri. Ovarele femeilor contin si ele oua pe cale de dezvoltare. La femei, un ou matur este eliberat din ovar odata pe luna. Daca oul este fertilizat, se ataseaza de peretele uterului si incepe sa formeze un embrion. Daca oul nu este fertilizat, este eliminat prin menstruatie, un proces care afecteaza intr-un mod notoriu de dificil corpul feminin. La pasari totusi, ciclul trecerii oualor este fara indoiala si mai solicitant din punct de vedere fizic, in special la gainile ouatoare moderne, care au fost crescute pentru a produce rate nenatural de inalte de oua.

Cate oua dau pasarile?

De fapt, procesul crearii si trecerii unui ou necesita atat de multa energie si truda, ca in natura, gainile salbatice se oua doar de 10 pana la 15 ori pe an. Gainile Rosii de Jungla [The Red Jungle Fowl] — rudele salbatice din care descind gainile ouatoare domestice – cad closti pe una sau doua gramezi de oua anual, in medie cu 4-6 oua intr-o gramada. Corpurile lor nu ar sustine niciodata epuizare fizica a ouarii sutelor de oua pe care gainile domestice au fost fortate sa le produca prin manipulare genetica. Este o conceptie gresita destul de comuna ca gainile „dau” oua asa, natural, dintotdeauna, deoarece gainile ouatoare moderne au fost selectate intensiv pentru a se oua intre 250 si 300 de oua pe an. Dar in salbaticie, gainile, ca toate pasarile, se oua doar in timpul sezonului de imperechere – in principal primavara – si doar atatea oua care sa asigure supravietuirea speciei.

Sunt ouale puisori morti?oua

Nu tehnic, intrucat ouale vandute pentru consum uman sunt nefertilizate, dar industria oualor ucide milioane de puisor nenascuti in fiecare zi; mai mult de 260 de milioane sunt ucisi in fiecare an doar in Statele Unite. La crescatoriile care furnizeaza puisori pentru marile combinate avicole de gaini ouatoare, fermelor mici si ahtiatilor dupa gainile de curte, puisorii cocosi sunt sortati si omorati la scurt timp dupa iesirea din ou prin macinarea de vii in maceratoare gigantice, gazati sau lasati sa se sufoce in containere si saci de gunoi. Deoarece cocoseii nu vor face niciodata oua si nu sunt rasa de carne (rasele de carne au fost manipulate genetic sa creasca mai multi muschi si carne), sunt considerati fara valoare pentru industria oualor, si deci sunt aruncati la gunoi. Distrugerea cocoseilor este o practica standard la nivel mondial a industriei oualor, vezi cele 5 secunde de video mai jos.

http://www.liveleak.com/view?i=ee6_1391310852 – ATENTIE, imagini socante.

Procesul de munca intensa al creerii oualor

Ia 24-26 ore ca o gaina sa construiasca intern un ou (adaugand albumina, membranele cojii si coaja). Odata ce galbenusul este pe deplin dezvoltat, este eliberat din ovar in oviduct, un tub lung si intortocheat compus din cinci sectiuni diferite: infundibulul, sau palnia; magnum; istmul; uterul sau glanda cochiliei (cojii) si vaginul. Fiecare dintre aceste sectiuni este ca o statie de-a lungul unei linii de asamblare si este responsabila pentru un stadiu specific din formarea oului.
Prima oprire este infundibulul, o portiune musculara lunga de 7,5-10 cm a oviductului, care inconjoara ovulul sau galbenusul, eliberat din ovar. Ovulul ramane in infundibulul intre 15-18 minute, si aici s-ar petrece fertilizarea daca gaina s-ar imperechea cu un cocos. Totusi ouale vandute pentru consumul uman nu sunt fertilizate (majoritatea gainilor ouatoare nu au niciodata o sansa de imperechere).
Urmatorul stadiu din construirea oului intervine in magnum, cea mai mare sectiune a oviductului, cu 33 cm lungime. Ovulul (galbenusul) sta in magnum pentru 3 ore, in timp ce este adaugat albumenul (albusul). Cea de-a treia oprire este istmul, o portiune contractata a tesutului, unde membranele exterioara si interioara ale cojii oului in dezvoltare sunt adaugate pe o perioada de 75 minute.
Cel mai indelungat stadiu din producerea oului este in glanda cochiliei (cojii) sau uterul. Aici este locul unde este depozitata coaja in jurul oului, ceea ce ia peste 20 de ore. Cojile de ou sunt facute in majoritate din carbonat de calciu, iar pentru fiecare coaja produsa, gaina trebuie sa isi mobilizeze aproximativ 47% din calciul stocat in oasele ei. De aceea gainile ouatoare sunt atat de afectate de osteoporoza, intrucat producerea constanta a unei cantitati nenaturale de oua le epuizeaza corpurile de masive cantitati de calciu. Ultima oprire de pe linia de productie a oualor este vaginul. Aici este locul unde un strat subtire de mucus, numit cuticula, este adaugata cojii. Vaginul de asemenea impinge oul prin orificiu sau cloaca, iesirea comuna prin care urina, fecalele si ouale sunt excretate.

Ouale si impactul ouatului asupra sanatatii gainilor

Rata extrem de ridicata si nenaturala de producere intensiva si epuizanta energetic a oualor, rata pe care gainile moderne sunt fortate sa o sustina inseamna ca pana si in cazul operarii fermelor mici si gospodariilor gainile sunt practic prizoniere ale propriilor corpuri. Supraproductia de oua este responsabila de multiple tulburari fiziologice la gaini, inclusiv boli adesea fatale ale tractului reproducator, osteoporoza si fracturile ce o insotesc, si in unele cazuri, totala paralizie scheletala, care uneori este numita „oboseala ouatului captiv”. Osteoporoza si fragilitatea osoasa datorita ratei nenaturale a ouatului sunt puternic exacerbate de lipsa de miscare: mai mult de 95% din gainile ouatoare isi petrec intreaga viata inchise in custile bateriilor, custi atat de mici, incat nu isi pot intinde nici macar aripile . In momentul in care ajung la abator, la o varsta intre 18 luni si 2 ani, aripile lor si oasele picioarelor sunt adesea ridate de crapaturi dureroase.

Tulburarile reproductive ale gainilor ouatoare includ tumori ale oviductului, peritonite, blocaje (ouale mari se intepenesc si incetinesc pe oviduct, provocand dureri in timpul parcurgerii oviductului si la excretare); si prolaps uterin, o afectiune in care partea inferioara a oviductului esueaza in a se retracta inapoi in corp dupa ovipozitionare (depunerea oului). Precum blocajul de ou, prolapsul este rezultatul faptului ca pasarile mici au fost manipulate genetic pentru o rata nenatural de inalta a ouatului de oua nenatural de mari.

Puteti intelege cum toata aceasta durere a gainilor si toate bolile si traumele acestora se transpun in ouale si in carnea lor iar mai apoi in cei care le consuma. Sa nu mai vorbim de efectul karmic pe care ouale il reprezinta fiind practic potentialitati de fiinte la a caror distrugere contribuie cei care le mananca sau le produc.

Ouale sunt cea mai concentrata sursa obisnuita de colina din dieta moderna, ceea ce ar putea spori riscul aparitiei, raspandirii si mortalitatii cancerului.

Un studiu de la Harvard, intitulat „Ingerarea colinei si riscul de cancer letal la prostata”, a descoperit ca cei cu cel mai mare consum de colina au avut un risc sporit cu 70% de cancer fatal la prostata. Un alt studiu recent a descoperit ca barbatii care consumau doua oua si jumatate sau mai mult pe saptamana – adica un ou la doar trei zile – aveau un risc mai mare cu 81% de cancer letal la prostata.

In Jurnalul de Medicina din Noua Anglie/New England Journal of Medicine, aceeasi echipa de la Cleveland Clinic care a realizat faimosul studiu despre carnitina a testat hranind oamenii cu oua fierte tari in loc de gratar. Asa dupa cum banuisera, consumatorii de oua au experimentat o sporire brusca a aceluiasi compus TMAO asociat cu consumul de carne (si atacuri cerebrale, infarcturi si moarte).

Este ironic ca exact continutul de colina din oua este ceva cu care de fapt industria oualor se mandreste. Si sunt constienti de legatura cu cancerul. Prin Legea Libertatii de Informare Michael Greger, M.D., a avut posibilitatea sa puna mana pe un e-mail de la directorul executiv al Centrului pentru Nutritia Oualor/Egg Nutrition Center catre un director al Consiliului American pentru Oua/American Egg Board, vorbind despre cum colina ar putea fi vinovata pentru favorizarea progresiei cancerului: „Cu siguranta demn de tinut minte, pe masura ce continuam sa promovam colina ca un alt bun motiv pentru a consuma oua”.

Dincolo de oua, dincolo de exploatare

Gainile au fost domesticite pentru un singur motiv, pentru a le exploata. Deci toate gainile folosite pentru carne si oua sunt rezultatul a secole de violenta dominare si decade de manipulare genetica invaziva ce le condamna pana si pe cele destul de norocoase pentru a fi salvate de abator la o viata de fragilitate nenaturala si boli. Asta inseamna ca toate ouale, chiar si cele de la gainile salvate, sunt produsul exploatarii si nedreptatii. Intrucat oamenii nu au nici o nevoie biologica de a consuma oua, ne putem retrage sprijinul pentru aceasta industrie exploatatoare si sa alegem pentru coacere si gatire alternative la oua, alternative bazate pe plante.

Cititi acest articol pentru a afla care sunt cei mai buni si mai sanatosi inlocuitori de oua : Substituenti sanatosi pentru ou in mancare

Surse pentru acest articol cuprind:
University of Kentucky College of Agriculture, Food and Environment, Poultry Extension, Small and Backyard Flocks: Frequently Asked Questions. Retrieved 2/11/2014 from http://www2.ca.uky.edu/smallflocks/FAQ.html
“Unlike most domestic hens, who have been selectively bred to lay eggs year-round, wild fowl breed and lay primarily in spring. The Red Jungle Fowl lays 10-15 eggs per year, and the average size of each brood is 4-6 chicks.” Humane Society of the United States, About Chickens. Retrieved 2/11/2014 from http://www.humanesociety.org/assets/pdfs/farm/about_chickens.pdf
Encyclopedia of Life, Facts About Red Junglefowl. Retrieved 2/11/2014 from http://eol.org/pages/1049263/details
An HSUS Report: The Welfare of Animals In the Egg Industry: http://www.humanesociety.org/assets/pdfs/farm/welfare_egg.pdf – ouale

Ti-a placut articolul? Inscrie-te la newsletter!

Vizualizeaza campaniile anterioare.

notă !
Acest articol este doar o sursa de informare. Informatiile prezentate nu inlocuiesc sfatul unui specialist. Cititi mai mult despre termenii utilizarii acestui site, aici: Termeni si conditii ViataVerdeViu.ro

14 comentarii

  1. Dan Mitrut

    27 iulie 2014 at 00:53

    Nu am reusit sa citesc articolul tot pentru ca am gasit in primul sfert doua aberatii. Prima e ca gainile au fost manipulate genetic sa faca mai multe oua. Fals. Eu am crescut la tara. Mama mea nu e inginer genetician. Deci nu pot sa o banui a avea un laborator secret unde a manipulat genomul gainilor sa faca mai multe oua. Si nici tanti Maria din deal pentru care cuvantul “genetica” e un nonsens. Si totusi la noi gainile se ouau dupa ritmul lor sezonier. Si se ouau nu gluma. A doua e prostia calciului pe care gainile il extrag din oase pt coaja. In realitate gaina e o uzina alchimica. Daca veti citi “Viata secreta a plantelor” veti afla din ce produce gaina calciu. Gaini bolnave de osteoporoza? La tara? Pai dintr-un os de gaina batrana, chiar fiert 3 ore, daca il spargi varfurile osului devin un stilet veritabil. Articolul asta ignora experienta mediului favorabil al gainilor, punandu-ne in fata intr-o cheie etica, procesul industrial de astazi. Apropo, inca se oua gainile in cuibare in orice sat :)

  2. nici

    26 iulie 2014 at 09:22

    Sunt studii care arata ca plantele simt atunci când musti din ele.la aia cu secole de suferin?? ale g?inilor m a?i “convins “.da,hrana ob?inut? industrial în zilele noastre e periculoasa motivele principale sunt altele,nu stresul g?inilor,ci tratamentele cu hormoni ?i produse chimice -alea ajung în noi,nu karma. Pentru
    S.g?inile mamei nu par stresate -o sa le întreb dac? se simt exploatate
    În loc sa vinde?i oamenilor tâmpenii mai bine i a?i indemna sa creasc? singuri ?i sa consume mai pu?in ?i bun

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>


//*/