Intestinele sanatoase sunt semn de sanatate si bunastare generala. Stiinta a stabilit ca exista o clara legatura intre creier si intestin, de aceea intestinul a fost numit pe drept “al doilea creier”.
Expresii precum “fluturasi in stomac” sau “sa-ti versi matele” de fapt spun mai mult decat se citeste la prima vedere. Fie ca cineva are matele innodate de la un discurs, sau cineva nu are stomacul puternic pentru a face ceva, faptul ramane: gandim si simtim cu intestinele noastre la fel de mult pe cat o facem cu creierul. Nu este atunci logic ca un intestin puternic si sanatos va determina un corp sanatos si o minte puternica?
Cercetarile sugereaza ca o microflora intestinala ce captuseste intestinele inseamna mai mult decat doar bacterii “bune” sau “rele”, si ca cea mai importanta functie a lor este sa regularizeze raspunsul imunitar al corpului, in special cand este confruntat cu stresul. Este o ruta cu dublu sens: psihologia si factorii psiho-sociali influenteaza functionarea fiziologica a intestinelor, iar un intestin puternic si sanatos poate ajuta pe cineva sa ramana agil si in forma din punct de vedere mental.
Un studiu stiintific recent din Nutritia in Practica Clinica/Nutrition in Clinical Practice arata ca microorganismele sau flora intestinala ce traieste in intestinele umane formeaza o retea de controale naturale ce regularizeaza starea psihica, apetitul, greutatea corporala, absorbtia de nutrienti, stresul si raspunsul imunitar. Nu e nici o surpriza deci ca tractul digestiv uman este casa a 70% din sistemul imunitar. Mai simplu, mancarea noastra de fiecare zi poate ajuta sau dauna sanatatii noastre minte-corp.
Un alt exemplu care dovedeste conexiunea creier-intestin este ca atunci cand ne gandim la hrana si apetitul este stimulat. In mod similar, un intestin in suferinta poate cauza stres si depresie. Aproape oricare substanta ce controleaza creierul este generata in intestin, inclusiv hormonii si neurotransmitatorii precum serotonina, dopamina, glutamatul, GABA si norepinefrina. Intestinul este casa 100 milioane de neuroni – mai multi decat are maduva spinarii. Mai contine 25 de proteine cerebrale minore, celule majore care regularizeaza functia imuna, unul dintre opiaceele sintetizate de corp, si benzodiazepinele produse local.
Recent a mai fost facuta o adaugare la sistemul nervos: intestinul, cunoscut si ca sistemul nervos enteric. Este aranjat in tecile formate de tesut gasit in captuseala esofagului, stomacului, intestinului subtire si colonului. Se stie ca are o importanta functie in regularizarea emotiilor. Nu este evident de ce simptomele de la cele doua creiere sunt adesea o sursa de confuzie?
Cum ajuta flora intestinala digestia si alimentele care ajuta la construirea acesteia
Celulele din sistemul digestiv uman sunt lipsite de unele dintre enzimele necesare pentru descompunerea anumitor tipuri de hrana. Bacteriile bune din intestinele noastre au totusi ceea ce trebuie pentru descompunerea acelor tipuri de hrana. Aceasta microflora mai face si complexul vitaminic B si deci ajuta absorbtia lipidelor, calciului, fierului si magneziului.
Actul de reinsamantare a intestinelor pentru a sustine viata intestinala poate fi facut cu probiotice si alimente fermentate. Vegetale proaspete cu frunze, fructe si fibra, cereale integrale, lintea, usturoiul, ceaiul verde si miso sunt doar cateva exemple.
Deci data viitoare cand va gasiti minunandu-va de ce sa gatiti pentru cina, ganditi-va putin la milioanele de organisme minuscule a caror casa este intestinul vostru. Hraniti-le corect si ele va vor hrani pe voi. Puteti citi mai mult pe aceasta tema in articolul : Cauza fundamentala a anxietatii si depresiei pe care putini o banuiesc sau Sanatatea intestinala : intestine fericite , minte fericita
