Denumirea latina:Equisetum arvense .
Este o planta erbacee perena. Se utilizeaza tulpinile sterile care apar la inceputul verii. Creste in zona de campie pana in cea montana, in zone umede, cat si ca buruiana in special in porumbisti.
Coada calului contine 10-20% substante minerale din care peste 60% sunt formate din acid salicilic (substanta activa continuta in aspirina moderna) si silicati. Silicatii si acidul salicilic sunt solubili in proportie de 10-15%. Mai contine potasiu,mangan,flavonoizi - in special glicozizi ai quercetinei, acizi fenolici, metil esteri ai acizilor cafeici, alcaloizi (urme de nicotina), acizi polymici si dicarboxilici, fitosteroli, saponozide, acid malic si oxalic, cantitati mici de vitamina C si urme de ulei esential. Utilizarea in terapeutica moderna a preparatelor pe baza de Coada Calului se intemeiaza pe folosirea indelungata in medicina traditionala a acestei plante, pe investigatii fitochimice si pe studii farmacologice.
Conform acestor studii, actiunea diuretica este atribuita continutului de potasiu, flavonoizi si saponozide. Efectele favorabile asupra sistemului osos si asupra tesutului conjunctiv, inclusiv asimilarea mai buna a calciului, sunt datorate acidului silicic si silicatilor, fapt favorabil in prevenirea si incetinirea osteoporozei.
Recomandari
Pe langa actiunea diuretica si decloruranta, Coada Calului are actiune hemostatica. S-au obtinut rezultate bune in anemiile secundare la bolnavii de neoplasm gastric, in metroragii, endometrite si ulcer gastric. Se recomanda in cazul osteoporozei, pentru incetinirea procesului de pierdere a substantei osoase. In amestec cu alte plante este recomandata pentru mentinerea greutatii.
Coada calului este folosita pentru vindecarea contuziilor (umflaturi, vanatai), cicatrizarea ranilor, ulcerului varicos, bubelor, edemelor la picioare atat de frecvente in climacterium, degeraturilor, eczemelor, neurodermitelor, combaterea transpira?iei excesive a picioarelor. Deasemenea, datorita ac?iunii diuretice a ceaiului, acesta este indicat în prevenirea calculozei renale (spala rinichii si caile urinare). Medicul german Sebastian Kneipp, care a readus aceasta planta în medicina naturista în Germania secolului XIX, recomanda aceasta planta si în tratamentul artrozei sub forma de ceai/elixir.
Nu este recomandata in litiaza renala si in edemele cardio-renale.
